Analiza dezinformării pe YouTube în primele trei săptămâni de campanie electorală arată un ecosistem informațional puternic controlat de manipulare, dominat de câteva mesaje-cheie. O monitorizare a 15 conturi, desfășurată între 29 august și 18 septembrie 2025, a urmărit dinamica celor mai populare mesaje, modul lor de difuzare și canalele prin care au fost propagate, atât în conținut video, cât și în secțiunile de comentarii.
- Potrivit datelor, cele mai importante narațiuni care au circulat în trei săptămâni de campanie electorală vizează faptul că în țară au loc represiuni politice, Maia Sandu nu este o președintă legitimă, iar opoziția este persecutată.
- Maia Sandu și guvernarea sunt principalele ținte, fiind frecvent asociate cu teme precum ilegitimitate, persecuție a opoziției sau control extern.
- Comentariile utilizatorilor funcționează ca un multiplicator semnificativ al dezinformării, amplificând și diversificând mesajele lansate inițial în materialele video.
- O altă tendință ține de atacurile narative sincronizate pe mai multe canale într-un interval scurt, ceea ce sugerează acțiuni coordonate și nu o difuzare organică.
CE AM ANALIZAT
Pentru această campanie electorală am urmărit dinamica celor mai vizibile narațiuni de dezinformare și modul în care acestea sunt propagate pe YouTube, folosind o platformă asistată de inteligență artificială. Aceasta monitorizează canalele deschise și cartografiază narațiunile, analizând deopotrivă activitatea surselor de difuzare și conținutul din secțiunile de comentarii. Monitorizarea a pornit de la o listă predefinită de 15 canale și 27 de narațiuni ce vizează tematici de interes intern și extern, valabile pentru limbile română și rusă. Analiza a fost efectuată pe două intervale distincte: 14 – 28 august (perioada preelectorală) și 29 august – 18 septembrie (perioada oficială de campanie).
CELE MAI POPULARE NARAȚIUNI
În perioada 29 august – 18 septembrie, cele 15 canale monitorizate au difuzat 867 de materiale video, dintre care aproape jumătate (382 de clipuri sau 44%) conțin una sau mai multe narațiuni. Datele arată că spațiul informațional de pe YouTube a fost dominat în acest timp de câteva mesaje-cheie:
- în țară au loc represiuni politice (19% din cazuri);
- Maia Sandu nu este o președintă legitimă (14%);
- opoziția este persecutată (12%);
- UE distruge economia (8%);
- în țară persistă cenzura (7%).
Într-un registru mai puțin proeminent, dar totuși vizibil, au circulat și narațiuni secundare, fiecare reprezentând aproximativ 6% din totalul mesajelor analizate. Acestea se referă la: manipularea votului în diasporă, descrierea guvernării drept un regim fascist, ideea că Uniunea Europeană distruge valorile tradiționale, acuzațiile privind falsificarea alegerilor și narațiunea potrivit căreia NATO atrage Republica Moldova în război.
Dinamica răspândirii mesajelor pe parcursul celor trei săptămâni de campanie a fost neuniformă, dar marcată de ascensiuni vizibile în anumite zile, ce pot fi corelate cu anumite evenimente de pe agenda publică.
Printre acestea se numără: debutul oficial al campaniei (29 august); Ziua Limbii Române (31 august); declarația ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care a inclus cuvântul „bîdle”, considerată ofensatoare, sau afirmațiile șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, despre Evghenia Guțul și Ilan Șor (7 septembrie); aprobarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia și lansarea misiunii NATO „Eastern Sentry” (13 septembrie); percheziții privind finanțarea ilegală a partidelor, suspendarea extrădării lui Plahotniuc și anunțul retragerii cetățeniei române pentru Victoria Furtună (18 septembrie).
În toate narațiunile legate de agenda internă, Maia Sandu rămâne ținta principală, indiferent de temă – economică, socială, electorală sau geopolitică. Numele președintei apare în peste 1.200 de mențiuni, depășind cu mult orice alt actor politic sau public. A doua figură cel mai frecvent invocată este George Soros (166 de mențiuni), ceea ce confirmă persistența sa ca simbol conspirativ al influenței externe, utilizat pentru a legitima teorii antioccidentale sau antiguvernamentale.
Analiza evoluției tematice arată o creștere neobișnuită — de peste trei ori față de perioada preelectorală — a narațiunilor despre cenzura din țară, distrugerea valorilor familiale de către UE și lipsa de legitimitate a Maiei Sandu, ceea ce poate indica încercări de a amplifica artificial sau de a menține un pretins interes major al acestor teme în dezbaterea publică.
Din totalul materialelor analizate, au fost identificate 54 de videoclipuri care conțin cel puțin două narațiuni cu un puternic potențial manipulativ în același produs. Este vorba despre combinarea mai multor narațiuni difuzate simultan, ceea ce sporește impresia unei povești coerente și nu doar a unor afirmații izolate. Cele mai frecvente perechi de narațiuni se referă la ideea că opoziția este persecutată și cea a represiunii politice din țară (296 de cazuri identificate).
Totodată, au fost documentate 11 atacuri narative coordonate, adică episoade în care aceeași narațiune de dezinformare a apărut simultan sau aproape simultan (cel puțin zece mențiuni distincte) pe cel puțin trei canale diferite, într-un interval scurt de timp, de maximum 45 de minute. Acest fapt ridică suspiciuni de acțiuni concertate, nu difuzare organică. Cu alte cuvinte, este vorba despre campanii de amplificare sincronizată, când mai multe canale răspândesc același mesaj într-un timp foarte scurt pentru a crea impresia de amploare și de credibilitate.
PRINCIPALELE SURSE DE RĂSPÂNDIRE A NARAȚIUNILOR
În topul surselor unde au fost identificate cele mai multe narațiuni de dezinformare, atât în materialele video distribuite, cât și în secțiunile de comentarii, se numără canalele TV6 Moldova, Mlive (al Nataliei Morari), Внезапные Новости, Primul în Moldova, Canal 5 Moldova și canalul lui Gheorghe Gonța.
Trei dintre ele aparțin fostelor posturi de televiziune ale căror licențe au fost suspendate anterior din cauza suspiciunilor de afiliere cu Ilan Șor și pentru că reprezentau un pericol la adresa securității informaționale a statului. Redacțiile și-au continuat însă activitatea pe rețelele sociale, unde au audiențe de zeci și sute de mii de urmăritori. Cel mai des, aceste trei surse au menționat despre represiunea politică din țară, că opoziția este persecutată și că Maia Sandu nu este președintă legitimă.
Canalul de YouTube al postului TV6 Moldova, care are peste 64.000 de abonați, se evidențiază ca unul dintre principalii vectori de propagare a narațiunilor de dezinformare în perioada analizată. Sursa publică zilnic câteva zeci de videouri, care reprezintă buletine de știri și fragmente de știri (cu sigla Canal 5), emisiuni analitice de tip talk-show, precum și emisiunile vloggerului Dumitru Buimistru. În total, în acest conținut și în comentarii au fost identificate 1.381 de situații în care mesajele au fost manipulative. Dintre acestea, 361 au apărut în conținutul a 120 de videouri distribuite, în timp ce interacțiunile utilizatorilor au avut un rol amplificator: 827 de comentarii au preluat și extins aceleași teme în peste 1.000 de cazuri.
Primul în Moldova și Canal 5, cu audiențe mai mult sau mai puțin similare, publică cam de două ori mai puțin conținut. Rămâne însă valid același mecanism de răspândire hibridă a dezinformării, în care sursa (televiziunea/canalul) furnizează cadrul narativ, iar audiența îl consolidează și multiplică prin interacțiuni.
Canalul de YouTube al Nataliei Morari (MLive), cu aproape 70.000 de abonați, difuzează emisiuni de autor, știri, talk-show-uri, interviuri și reportaje realizate de câteva persoane. Aici au fost identificate 90 de cazuri de distribuire a diferitelor narațiuni în 12 materiale video și peste 1.100 în comentarii. Cel mai des, a fost vorba tot despre represiunile politice și lipsa de legitimitate a președintei Maia Sandu, dar și despre alegația că UE ne distruge economia. Aceleași mesaje au predominat și în conținutul de pe canalul colegului său, Gheorghe Gonța. De altfel, în perioada vizată, canalul MLive a difuzat și două dintre cele mai „prolifice” în dezinformare videouri dintre toate cele 382 identificate în cadrul monitorizării. Unul a fost publicat pe 31 august și conține mai multe noutăți, iar altul, din 10 septembrie, este un interviu cu Veaceslav Platon. Ambele reiau numeroase mesaje care converg spre aceleași acuzații: ilegitimitatea guvernării, fraudă electorală, persecuție, control extern etc.
Canalul de YouTube Внезапные Новости, care se situează pe locul trei după numărul narațiunilor de dezinformare identificate, este unul anonim, creat în iulie 2024 și are puțin peste 25.000 de abonați. Aici se difuzează zilnic câte un videoclip de 10-20 de minute, cu titluri și conținut în limba rusă, dar coperți și sonorizare generate prin intermediul inteligenței artificiale (AI). Printre narațiunile predominante ca și în cazul canalelor de mai sus, aici regăsim mult mai des propagată ideea că la putere se află un regim fascist.
Pe canalul furnizorului public regional Gagauziya Radio Televizionu (GRT), au fost identificate 45 de mențiuni ale unor narațiuni de dezinformare, în cadrul a 18 materiale video distribuite pe parcursul celor trei săptămâni de campanie electorală.
În principal, acestea reprezintă buletine și fragmente de știri pe care GRT le difuzează și la TV, iar cel mai des aici s-au făcut referiri la represiuni politice, persecutarea opoziției și existența cenzurii în țară.
Iar canalul de YouTube cu cea mai mare audiență dintre cele 15 selectate pentru monitorizare aparține postului public din regiunea transnistreană. Первый Приднестровский are 163.000 de abonați. În topul narațiunilor predominante aici se înscriu cele despre represiuni politice, falsificarea alegerilor și UE ca sursă de distrugere a economiei (24 de mențiuni în 16 videoclipuri).
COMENTARIILE – INSTRUMENT DE AMPLIFICARE A DEZINFORMĂRII
Cele 867 de videoclipuri distribuite pe 15 canale în perioada de monitorizare au adunat peste 12.500 de comentarii, iar aproximativ 30% dintre acestea propagă narațiuni de dezinformare. Datele arată un fenomen clar: pe YouTube, dezinformarea lansată de variate surse este amplificată masiv cu ajutorul comentariilor, care funcționează ca multiplicator. De exemplu, acuzația că în țară există represiune politică apare în 233 de videoclipuri, dar este propulsată în 858 de comentarii, deci de aproape patru ori mai mult. Faptul că Maia Sandu nu este o președintă legitimă este menționat în 80 de videouri, însă apare de aproape zece ori mai des în comentarii (760). În cazul ideii despre opoziția persecutată, raportul este dublu: 215 mențiuni în videoclipuri și 469 în comentarii. Această tendință se observă și în alte teme de dezinformare internă, unde volumul comentariilor nocive depășește de două-trei ori numărul videoclipurilor toxice sub care sunt postate.
Profilul celor aproximativ 1.700 de utilizatori care au lăsat comentarii nocive relevă pe alocuri o activitate coordonată și o distribuție intenționată a mesajelor. 151 dintre ei s-au remarcat printr-un nivel ridicat de activitate pe parcursul celor trei săptămâni de monitorizare: fiecare a publicat cel puțin cinci comentarii sub diferite videoclipuri, însumând în total 1.528 de intervenții. Totodată, 125 de utilizatori au comentat pe cel puțin trei canale diferite, sugerând o strategie de răspândire a mesajului în mai multe spații de discuție. În plus, 115 comentarii reprezintă conținut copy-paste, semnalând existența unor tactici de amplificare sau posibilă coordonare. De remarcat este că 16 dintre cei mai activi utilizatori au avut activitate doar timp de o zi sau maxim două, ceea ce poate indica o mobilizare punctuală, cu obiective bine definite.
În esență, comentariile consolidează și reactivează mesaje deja „consacrate” despre faptul că UE și puterile occidentale ar submina valorile tradiționale și economia Republicii Moldova prin impunerea de consilieri, deturnarea fondurilor, îndatorarea țării și promovarea unor agende sociale liberale (precum cea a LGBTQ+), care ar eroda identitatea națională. Maia Sandu este prezentată drept o marionetă controlată de Occident, iar autoritățile prooccidentale drept ilegitime, fiind acuzate că închid instituții media, reprimă opoziția, cumpără armament, violează Constituția și normele legale, împing Republica Moldova spre NATO și UE în beneficiul propriu, precum și spre război cu Rusia. Unele abundă în retorici homofobe și conspiraționiste despre dușmani externi, controlul sataniștilor și al homosexualilor și despre destinul unei țări ce trebuie scoasă din ghearele Diavolului.
PERIOADA PREELECTORALĂ
Datele colectate pe parcursul a două săptămâni premergătoare campaniei electorale (14–28 august) arată o propagare mai intensă a narațiunilor de dezinformare comparativ cu perioada oficială de campanie. Creșterea s-a manifestat masiv în zilele de dinaintea marcării Zilei Independenței. În mare parte, au predominat aceleași mesaje: represiune politică în țară (22%), Maia Sandu nu este o președintă legitimă (14%), opoziția este persecutată (13%), cenzură în țară (7%), manipularea votului în diaspora (6%). Dar ele au fost răspândite mai mult de canalele MLive și Canal 5 Moldova, și mai puțin de TV6 Moldova.
Au fost identificate 25 de atacuri narative coordonate, fiecare având peste zece apariții pe cel puțin trei canale diferite, toate în intervale scurte de timp (sub 45 de minute), ceea ce sugerează acțiuni concertate. Dincolo de distribuția pe canale, comportamentul comentatorilor este la fel de relevant: 136 de utilizatori activi au postat câte minimum cinci comentarii, însumând 1.241 de intervenții, iar 74 dintre ei au fost activi simultan pe minimum trei canale. În plus, 121 de comentarii reprezintă texte copiate integral, ceea ce indică, la fel ca în perioada de campanie, utilizarea unor tehnici standardizate de multiplicare a mesajului.
Realizarea monitorizării a fost posibilă cu ajutorul platformei disint.ai a organizației Society 22, prin accesarea datelor publice ale YouTube: canale, videoclipuri, comentarii. Prelucrarea, analiza și interpretarea acestor date au fost realizate integral de disint.ai și de Centrul pentru Jurnalism Independent și nu reflectă poziția YouTube.
