Interferențele străine și informațiile false, generate în special prin intermediul inteligenței artificiale (AI), se numără printre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat mass-media din Europa în 2024, arată raportul anual al organizațiilor partenere ale Platformei pentru siguranța jurnaliștilor. Printre principalii actori care au fost acuzați de implicare în campanii de destabilizare a statelor membre ale Consiliului Europei se numără Rusia.
Raportul subliniază că dezinformarea nu reprezintă doar o amenințare pentru încrederea publicului în sursele de informare, ci și un instrument folosit de actori politici pentru manipularea opiniei publice și pentru subminarea proceselor democratice, ceea ce face din acest fenomen o amenințare majoră pentru independența presei.
Autorii arată că, în state precum România și Georgia, campaniile de dezinformare au fost folosite pentru a influența alegerile. În România, un candidat la prezidențiale ar fi beneficiat de susținerea unor grupuri externe prin utilizarea platformei sociale TikTok, ocolind astfel presa tradițională. Un alt exemplu este Georgia, unde prin influențe din partea rețelelor rusești ar fi fost răspândite teorii ale conspirației în timpul alegerilor parlamentare din octombrie 2024.
Un alt aspect semnalat în raport este utilizarea inteligenței artificiale în generarea campaniilor de dezinformare, menite să discrediteze jurnaliștii. Tehnologiile avansate, inclusiv cele de tip deepfake și atacurile automatizate, sunt folosite pentru a manipula opinia publică și pentru a submina încrederea în mass-media tradițională. Accesibilitatea tot mai mare a acestor tehnologii reprezintă o provocare majoră pentru jurnaliști, avertizează raportul. Astfel, ei se confruntă cu dificultăți noi în lupta lor de a combate dezinformarea și de a verifica informațiile.
În același timp, documentul atrage atenția la legislația restrictivă, care este adesea utilizată sub pretextul combaterii dezinformării, dar care limitează libertatea presei. Exemplele din Turcia sunt relevante în acest sens, unde legile care vizează „dezinformarea” sunt folosite pentru a cenzura jurnaliștii și pentru a controla informațiile sensibile, ceea ce ar putea crea un climat de autocenzură. Acest fenomen de restricționare a presei este vizibil și în alte state membre ale Consiliului Europei, cum ar fi Georgia, unde noile legi privind influența străină au fost criticate pentru impactul lor negativ asupra libertății presei.
Autorii raportului subliniază că lupta împotriva dezinformării nu trebuie folosită ca un pretext pentru a justifica atacuri asupra libertății presei sau pentru a limita dreptul instituțiilor media de a informa publicul. Ei recomandă ca statele membre să adopte măsuri legale care să protejeze jurnaliștii, respectând în același timp standardele internaționale privind drepturile omului.
În fața acestor provocări, Platforma pentru siguranța jurnaliștilor evidențiază importanța unui angajament real din partea Consiliului Europei și a Uniunii Europene pentru protejarea jurnalismului independent. În opinia autorilor, Uniunea Europeană ar trebui să prioritizeze acțiuni care să sprijine pluralismul media, educația media și rețelele de verificare a faptelor, asigurându-se că aceste inițiative sunt integrate în strategiile sale de combatere a dezinformării.
