În ediția Podcastului cuMINTE din luna mai, Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură, a atras atenția asupra responsabilității sporite a presei în reflectarea subiectelor sensibile și în prevenirea propagării discursului de ură, în special în mediul online și în perioadele electorale.
„Pentru presa audiovizuală există Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) și Consiliul Audiovizualului, care trebuie să intervină cu sancțiuni în cazul unor deraieri. Codul interzice expres utilizarea discursului care incită la ură și obligă la evitarea oricărei forme de discriminare. Pentru instituțiile media există și Consiliul de Presă, se pot depune plângeri și Consiliul poate formula anumite recomandări”, a explicat Irina Corobcenco.
Totuși, o zonă tot mai expusă o reprezintă conținutul creat de jurnaliști independenți sau influenceri care nu sunt afiliați instituțiilor media tradiționale, dar activează pe platforme digitale precum YouTube. „Acolo avem un vid legislativ. Legea nu reglementează în vreun fel conținutul care este generat și publicat pe platforme de partajare a conținutului video. E o discuție mai complicată”, a precizat experta.
În ceea ce privește discursul de ură utilizat de actori politici în campanii electorale, Codul Contravențional prevede, din 2022, sancțiuni aplicabile concurenților care incită la ură. Poliția Republicii Moldova este autoritatea competentă să documenteze și să sancționeze astfel de cazuri, fie în baza unei plângeri, fie prin autosesizare.
În context, experta a subliniat că legislația națională nu face distincție între spațiul fizic și cel online în ceea ce privește discursul de ură: „Ceea ce se întâmplă în spațiul online poate fi sancționat exact ca și cum se întâmplă în mediul fizic. Asta prevede legislația în vigoare”.
„De când a fost aprobat cadrul legal, Poliția, care a primit atribuții de sancționare a acestui tip de discurs, a început să vorbească mai des, să pună acest subiect pe agenda instituției, ceea ce arată că sunt unele instituții care acordă mai multă atenție decât o fac altele. Deși, din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o colaborare mult mai strânsă între autoritățile publice pe acest subiect”, a concluzionat Irina Corobcenco.
