Profilarea rasială de către poliție, segregarea școlară a copiilor romi, discursul de ură împotriva persoanelor transgender și instituții slabe pentru protejarea egalității sunt doar câteva dintre provocările majore care continuă să afecteze democrațiile europene, potrivit raportului pentru anul 2024 realizat de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a Consiliul Europei, făcut public în luna mai a acestui an.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene raportate în mai multe state europene este profilarea rasială, realizată de forțele de ordine. Oprirea și percheziționarea persoanelor pe baza culorii pielii, etniei sau religiei – în lipsa unor suspiciuni concrete – continuă să fie o practică frecventă. „Profilarea rasială generează sentimente de umilință și nedreptate și subminează încrederea în autorități”, avertizează ECRI, cerând statelor să adopte politici clare de interzicere și monitorizare transparentă a acestor acțiuni.
O problemă rămâne și segregarea școlară a copiilor romi. Deși există interdicții legale și măsuri punctuale precum angajarea asistenților școlari și recunoașterea segregării ca formă gravă de discriminare, în practică, copiii romi continuă să învețe în medii separate, adesea cu resurse limitate și curriculum simplificat.
Un alt aspect îngrijorător este nivelul ridicat al discursului de ură împotriva persoanelor transgender, amplificat mai ales în perioadele electorale. Politicieni, dar și anumiți actori din mass-media propagă mesaje transfobe sub pretextul „protejării copiilor de ideologia de gen”.
„Această atmosferă ostilă duce nu doar la bullying în școli, ci și la violențe motivate de ură, excluziune economică și probleme severe de sănătate mintală în rândul persoanelor transgender, multe dintre ele confruntându-se cu gânduri suicidare sau lipsa accesului la servicii medicale”, se arată în raport. Situația este agravată de lipsa platformelor pentru conștientizare și educație în sprijinul comunității LGBT+.
„Rasismul, intoleranța și discriminarea rămân obstacole majore în construirea unor societăți democratice incluzive. Este nevoie de angajamente ferme și acțiuni concrete din partea statelor europene pentru a contracara aceste fenomene”, a declarat Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
SITUAȚIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Lipsa unor instrumente eficiente de monitorizare și detectare a discursurilor de instigare la ură, în special pe rețelele sociale, continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru autoritățile Republicii Moldova, potrivit celui de-al șaselea raport de monitorizare a țării noastre, document făcut public de Consiliul Europei în luna noiembrie anul trecut, despre care a menționat anterior Mediacritica.
Potrivit raportului, fenomenul discursului de ură în mediul online este în creștere și devine o preocupare din ce în ce mai mare pentru societatea moldovenească, iar acest tip de discurs, mai ales pe rețelele de socializare, reprezintă o îngrijorare constantă pentru cetățenii cu care au discutat membrii Comisiei.
Documentul mai arăta că autoritățile moldovenești întâmpină dificultăți în gestionarea fenomenului pentru că nu dispun de instrumente moderne pentru detectarea automată a conținutului care incită la ură, ceea ce limitează eficiența intervențiilor. Condamnarea imediată și publică a discursului de instigare la ură este înregistrată foarte rar, iar punerea în aplicare efectivă a legislației ridică semne de întrebare. Cazurile de infracțiuni motivate de ură continuă să fie insuficient raportate, iar aplicarea normelor de drept penal în investigarea acestor cazuri rămâne insuficientă.
