Guvernul condus de Alexandru Munteanu a inclus educația media printre direcțiile prioritare ale Programului de guvernare, în cadrul obiectivelor privind o educație modernă și o guvernare eficientă. Modernizarea curriculumului școlar, cu accent pe noile educații — financiară, media și pentru sănătate — este parte a documentului aprobat de Parlament pe data de 31 octombrie, odată cu învestirea noului Cabinet de Miniștri.
„Educația media se regăsește printre prioritățile Ministerului Educației și Cercetării (MEC) în vederea dezvoltării politicilor educaționale valabile pentru toate nivelurile de învățământ drept componentă obligatorie”, a precizat pentru Mediacritica Corina Lungu, șefă de direcție în cadrul ministerului.
În viziunea ministerului, integrarea educației media în procesul de învățământ este o necesitate a secolului XXI. Reprezentanta MEC subliniază că într-un stat democratic, mass-media reprezintă „centrul vital al vieții publice”, iar formarea competențelor media devine esențială pentru ca elevii, în calitate de cetățeni ai acestui stat, să poată înțelege, analiza și evalua critic informațiile la care sunt expuși zilnic.
„În acest flux de informații din societatea modernă este important ca cetățenii, iar elevii sunt cetățenii ai acestui stat, să poată face o înțelegere a acelor evenimente care sunt prezentate și a acelor știri de care beneficiază. După cum istoria nu este doar despre războaie și conflicte tot așa si buletinele de știri din presa scrisă, de la radio sau alte surse media au un impact puternic asupra emoțiilor gândurilor, asupra modului în care oamenii percep lumea și își organizează viața”, a explicat Corina Lungu.
Reprezentanta MEC consideră că dezvoltarea gândirii critice și capacitatea de a recunoaște tehnicile de propagandă reprezintă pași esențiali în formarea comportamentului civic responsabil. În contextul actual, marcat de amenințări hibride și campanii de dezinformare, aceste competențe devin la fel de importante ca educația pentru apărare sau pentru securitate cibernetică.
„Atunci când vorbim despre formarea unui cetățean responsabil, a unui comportament responsabil, să putem forma elevii să recunoască tehnicile de propagandă. Este un pas important pentru dezvoltarea gândirii critice. Iată de ce astăzi, tot mai mult în spațiul informațional, este necesar sa se facă o alegere foarte clară care ar fi acele filtre de a percepe o știre, de a înțelege cât de periculoase sunt ele atunci când sunt pur simplu preluate și distribuite”, a menționat Corina Lungu.
Potrivit ei, „pentru a înțelege esența acestor fenomene sociale periculoase pentru democrația unui stat, elevii ar trebui sa descopere în cadrul disciplinelor școlare cum să realizeze, cum să relaționeze cu aceste știri și cât este de important să poată sa analizeze caracterul manipulativ al diferitor știri, filmulete, etc”.
Între altele, programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare” propune consolidarea securității cibernetice și a infrastructurii IT critice, alături de dezvoltarea unei „culturi naționale de reziliență și securitate”. „Pentru consolidarea securității naționale, este esențial ca Republica Moldova să dispună de o armată modernă, profesionistă și bine dotată, capabilă să răspundă eficient provocărilor contemporane. În acest sens, o apărare demnă presupune investiții în oameni și echipamente, dar și cultivarea unei culturi naționale de reziliență și securitate”, se arată in document. Guvernul propune „întărirea rezilienței naționale și a culturii de securitate, prin promovarea spiritului de apărare, creșterea implicării cetățenilor și dezvoltarea mecanismelor de răspuns la amenințări convenționale și hibride”.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
