La data de 26 martie, mai multe portaluri de știri au relatat despre faptul că „un cetățean străin este documentat de către polițiștii de frontieră de la Cahul pentru deținerea și utilizarea actelor oficiale false”. Unele instituții de presă au evidențiat în titlurile lor apartenența etnică a persoanei, contrar normelor deontologice.
Bunăoară Radiochisinau.md, Stiri.md, Realitatea.md sau Telegraph.md au menționat, în titlurile știrilor pe care le-au publicat, apartenența etnică a cetățeanului străin documentat pentru că deținea un permis de conducere falsificat, pe când alte instituții de presă precum Newsmaker.md sau Stiripesurse.md au precizat în titlu că este vorba despre un „cetățean al Ucrainei” și, respectiv, „cetățean străin”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul menționează apartenența etnică, opiniile politice, convingerile religioase, orientarea sexuală și alt gen de informații sensibile ale unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial”.
De asemenea, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom evita evidenţierea etniei sau a bolii de care suferă o persoană suspectată, un învinuit, inculpat, condamnat, criminal sau a altei persoane într-un context negativ. Nu vom admite formarea unui stereotip negativ stabil faţă de o întreagă etnie”.
Mediacritica a scris anterior despre faptul că în 2022, pentru al doilea an consecutiv, Consiliul pentru Egalitate a constatat o problemă gravă în presă: în încercarea de a fi cât mai exacți în informația pe care o livrează publicului larg, uneori jurnaliștii „admit practici care răspândesc și perpetuează chiar atitudini discriminatorii față de anumite grupuri de persoane vulnerabile”. Constatarea se regăsește în raportul privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării în Republica Moldova, pentru anul trecut. Consiliul sublinia între altele că „evidențierea etniei nu comportă nicio valoare informațională care ar putea fi justificată de un interes public autentic”.
