La data de 16 octombrie, poliția a recurs la evacuarea corturilor protestatarilor Partidului Șor din centrul Capitalei pe motiv că au fost constatate „multiple provocări în cadrul protestului”, dar și pentru că nu au fost respectate măsurile ce se referă la asigurarea ordinii publice, aprobate de Comisia pentru Situații Excepționale pe data de 13 octombrie, care prevăd interzicerea în zilele lucrătoare a desfășurării întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație, a arterelor de transport sau a căilor de acces și evacuare către instituțiile publice. În zilele de odihnă, aceste întruniri vor putea fi desfășurate pe o perioadă de cel mult patru ore. Unele site-uri de știri precum Kp.md, Sinteza.org, Aif.md, Timpul.md, Telegraph.md au relatat aceste incidente recurgând la amestec dintre fapte și opinii și la lipsa dreptului la replică.
De exemplu, site-ul Kp.md titrează că polițiștii „au distrus «Orașul Schimbării», evacuând violent toate corturile amenajate în centrul Chișinăului” (orig., Полицейские разрушили «Городок Перемены», насильно эвакуировав все палатки, установленные в центре Кишинева), recurgând astfel la amestec dintre fapte și opinii. Autorii știrii califică evacuarea corturilor protestatarilor ca fiind o „brutalitate polițienească fără precedent” (Беспрецедентный полицейский произвол).
Aceeași știre, cu mici modificări, apare și pe site-ul Sinteza.org, care utilizează termenul „abuzuri fără precedent” în raport cu acțiunile Poliției. Ca și în cazul Kp.md, autorul recurge la generalizare pentru a prezenta starea de spirit a protestatarilor, utilizând sintagma „oamenii se plâng de bătaia de joc la care sunt supuși de către polițiști, care acționează la indicația Maiei Sandu”, urmată doar de opinia unui singur protestatar.
Și site-ul Timpul.md recurge la amestec dintre fapte și opinii când titrează „Vești bune! Poliția a făcut curat în centrul Chișinăului”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști susține că „în prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. (…) Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri”.
Cu referire la dreptul la replică, site-ul Aif.md publică acuzațiile fostului șef al statului, Igor Dodon, către președinta Maia Sandu, fără a prezenta și replica acesteia – „Dodon, despre dispersarea protestatarilor din centrul Chișinăului: Sandu a făcut ceea ce nimeni altcineva nu și-a permis” (Додон о разгоне протестующих в центре Кишинёва: Санду сделала то, что ещё никто себе не позволял).
Iar site-ul Telegraph.md folosește sintagma „Poliția subordonată PAS” în titlul știrii despre îngrădirea accesului protestatarilor în Piața Marii Adunări Naționale și îl citează pe președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, cu acuzații și fără reacțiile celor vizați.
Codul deontologic recomandă: „Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația”. De asemenea, Codul notează că „jurnalistul pune la îndoială orice informație” și că „trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”. „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice”, accentuează documentul.
