În țările baltice, educația media este abordată nu ca o inițiativă punctuală, ci ca un proces național de reziliență. În centrul acestui demers se află Estonia – un exemplu de țară mică, dar cu o viziune amplă asupra alfabetizării media, unde formarea spiritului critic a devenit parte din cultura civică. La cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), experta estoniană Maia Klaassen a explicat cum, în ultimii 15 ani, țara sa a transformat educația media într-un pilon al apărării democratice.
AUTONOMIE ȘI INOVAȚIE ÎN ȘCOLI
În Estonia, profesorii se bucură de o autonomie extinsă. Asta înseamnă că fiecare decide cum predă și cum integrează gândirea critică în procesul educațional. Educația media face parte din curriculumul național încă din 2011, fiind inclusă în programa obligatorie la limba estonă, clasa a XI-a, sub titlul „Media și persuasiunea”. Aproape jumătate dintre instituțiile de învățământ oferă cursuri opționale dedicate interpretării conținutului vizual, ceea ce plasează Estonia constant în top cinci cele mai alfabetizate țări din lume din punct de vedere mediatic.
Profesorii folosesc instrumente de fact-checking la clasă, iar tinerii sunt implicați activ în formarea altor generații. Un exemplu este programul în care studenții de la facultățile de jurnalism și comunicare instruiesc liceeni, devenind mentori pentru peste 20.000 de elevi. Totodată, tinerii sunt pregătiți să devină formatori pentru persoanele vârstnice, reducând astfel decalajul digital dintre generații.
COLABORARE ȘI ACȚIUNE REGIONALĂ
În ultimii ani, Estonia a dezvoltat o cooperare regională solidă în domeniul educației media, extinsă și către Ucraina și Republica Moldova. „Ne adunăm – cercetători, jurnaliști, profesori – și lucrăm împreună. Nu încercăm să rezolvăm problema, ci să fim un sprijin pentru profesori și factorii de decizie”, a explicat Klaassen.
Printre inițiativele notabile se numără crearea unui glosar media, dezvoltarea de manuale și planuri de lecții, organizarea de ateliere pentru populația vorbitoare de limbă rusă, dar și evenimente inovatoare precum „DigiRapid” sau hackathonul baltic „Media by the Mail”. „Toate aceste acțiuni reflectă o abordare incluzivă și colaborativă, bazată pe implicarea universităților, revistelor pentru copii și comunităților locale”, a precizat experta.
ÎNTRE REZILIENȚĂ ȘI REZISTENȚĂ INFORMAȚIONALĂ
Experta estoniană avertizează însă că educația media, deși indispensabilă, nu este suficientă. „Nu poți spera că, doar oferind informații, oamenii vor face alegeri mai bune. Avem nevoie de reglementări, de responsabilizare și de norme sociale solide”, afirmă Klaassen. În viziunea ei, noțiunea de reziliență trebuie înlocuită treptat cu cea de rezistență informațională – o atitudine activă, prin care cetățenii luptă conștient pentru dreptul la informație de calitate în mediul online.
„Chiar și eu, după 15 ani de lucru în acest domeniu, pot să navighez două ore pe telefon fără să înțeleg ce s-a întâmplat. Platformele sociale sunt proiectate de cei mai buni specialiști în neuroștiință din lume. Nu putem face față acestei puteri, dar putem învăța să nu fim naivi în fața economiei atenției”, a spus Klaassen. Ea a continuat afirmând că „dezinformarea este o problemă complexă, nu poate fi soluționată definitiv. Putem doar atenua riscurile. Nu e rezonabil să sperăm că vom câștiga vreodată acest război”, subliniind că platformele digitale, dominate de interese comerciale, „trăiesc din distorsiuni informaționale, nu din emoții pozitive”.
LECȚIA BALTICĂ PENTRU REPUBLICA MOLDOVA
Modelul baltic demonstrează că lupta împotriva dezinformării nu are soluții magice, ci necesită eforturi coordonate și continue – între educatori, jurnaliști, fact-checkeri și autorități. „În Republica Moldova, aveți nevoie de norme sociale”, a subliniat specialista, explicând că, dincolo de programe educaționale, este crucială formarea unui consens societal privind importanța adevărului și responsabilitatea civică în spațiul informațional.
Estonia a reușit să construiască un spațiu informațional mai curat, dar experiența ei arată că nici cea mai avansată formă de educație media nu elimină dezinformarea. Ea doar întărește capacitatea cetățenilor de a recunoaște manipularea, de a rezista presiunii emoționale și de a alege conștient sursele de informare. „Nu trăim doar într-o societate dezinformată, ci într-una divizată informațional. Lecția este să ne privim în oglindă – nu doar ca profesori sau părinți, ci ca societate întreagă”, conchide Maia Klaassen.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
