Începând cu anul 2017, disciplina opțională Educație pentru media este predată la toate treptele de învățământ din școli — primar, gimnazial și liceal. De atunci, mii de elevi au avut ocazia să-și dezvolte gândirea critică și să învețe cum să navigheze în siguranță în spațiul informațional. „Elevii care urmează cursul opțional de Educație pentru media sunt altfel, dar, din păcate, numărul copiilor care au acest privilegiu este foarte mic”. Sunt declarații făcute de experta Natalia Grîu în cadrul ediției de Podcast CuMINTE din luna ianuarie.
Natalia Grîu, una dintre autoarele manualelor de Educație pentru media, subliniază diferențele evidente între elevii care beneficiază de acest curs și cei care nu au această oportunitate. „Copiii care au șansa să facă Educație pentru media cu un pedagog format în acest domeniu sunt diferiți. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) organizează concursuri, evenimente, tabere și vedem că acești copii au un comportament civic diferit și o altă abordare asupra realității din jurul lor. Din păcate, numărul copiilor care au acest privilegiu este foarte mic. Dacă, de exemplu, doar 10.000 de copii din 300.000 au acces la acest curs, este foarte puțin”, afirmă Grîu.
Unul dintre motivele pentru care accesul este limitat ține de faptul că Educația pentru media este un curs opțional. Elevii pot alege și alte discipline opționale pe care, în funcție de parcursul lor profesional, le-ar putea considera mai potrivite.
UN PAS IMPORTANT, DAR INSUFICIENT
În cadrul discuției, experta a amintit despre faptul că, în ultimii ani, cu sprijinul CJI și a donatorilor externi au fost elaborate manuale și ghiduri de educație media, iar mai mulți profesori au fost instruiți să predea acest curs în școlile din țară. Efortul este însă insuficient. „Am pornit de la un punct foarte îndepărtat, iar astăzi suntem la un alt nivel. Însă, gradul de dezinformare și instrumentele care se aplică astăzi nu ne dau timp să recuperăm 60 de ani de diferență față de alte țări europene pe dimensiunea educației media”, argumentează ea.
Potrivit Nataliei Grâu, elevii care au trecut prin acest curs au un mod diferit de a analiza informația, însă acest avantaj nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un standard național: „Alfabetizarea informațională este o metacompetență esențială, care presupune lucrul cu informația și care trebuie să fie formată la toți copiii și studenții. Speranța este că educația media va fi integrată în curriculumul obligatoriu”.
De altfel, la sfârșitul lunii mai 2024, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii au aprobat, printr-un ordin comun, Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM), document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Între numeroasele obiective, documentul prevede implementarea , în anii 2025-2026, a activităților didactice de integrare a elementelor de educației media în disciplinele școlare de bază.
Educația pentru media este studiată în școală din anul 2017 la treapta primară, din 2018 la treapta gimnazială, iar din 2019 și la treapta liceală. Până în prezent, CJI a instruit 253 de învățătoare, 246 de profesori și profesoare de la treapta gimnazială şi 298 de pedagogi de la treapta liceală, în cadrul a peste 35 de programe de formare de Educație pentru media, la toate treptele de învățământ. De asemenea, timp de opt ani, 23.239 de elevi și eleve au învățat Educație pentru media în școală.
Disciplina opțională Educație pentru media este inclusă în programul-cadru al Ministerului Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova la toate cele trei trepte de învățământ – primar, gimnazial şi liceal. CJI a elaborat curriculumul și manualele de Educație pentru media, care sunt oferite gratuit profesorilor și elevilor.
