O recentă declarație a deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian privind modificările la Legea cetățeniei, făcută în contextul războiului din Ucraina și al riscurilor de securitate națională, a fost reflectată de unele site-uri și canale de pe rețelele sociale prin titluri și interpretări care depășesc cadrul factual. Denaturarea declarațiilor, scoaterea din context, generalizările și amplificarea unor narațiuni externe fără verificare sunt câteva dintre problemele identificate.
CE A DECLARAT, DE FAPT, RADU MARIAN
Radu Marian a afirmat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV, că, după izbucnirea războiului din Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat cu un val masiv de cereri de dobândire a cetățeniei, în special din partea cetățenilor ruși.
„Problema este mai veche. După războiul din Ucraina ne-am confruntat cu situația unei avalanșe de cereri de dobândire a cetățeniei moldovenești. Erau zeci de mii de cereri, în special din partea cetățenilor ruși. Devenise o problemă de securitate națională”, a declarat Radu Marian, explicând că autoritățile au intervenit legislativ pentru a preveni riscuri majore la adresa statului. În același context, el a recunoscut că aplicarea noilor prevederi a generat erori, care urmează să fie corectate.
ATRIBUIREA UNOR AFIRMAȚII INEXISTENTE
La scurt timp, Komsomolskaia Pravda v Moldove i-a atribuit politicianului declarații pe care el nu le-a făcut. Sursa a titrat: „Autoritățile au recunoscut: băștinașii Moldovei care trăiesc în Rusia sunt o amenințare la adresa securității naționale” (în orig. «Власти признались: Уроженцы Молдовы, живущие в России, – это угроза национальной безопасности»). În declarațiile sale, Radu Marian nu a afirmat că moldovenii stabiliți în Rusia ar reprezenta o amenințare. El a vorbit despre riscurile generate de un volum foarte mare de cereri de cetățenie, într-un context geopolitic excepțional. Titlul introduce o concluzie discriminatorie care nu se regăsește în discursul original, încălcând principiul acurateței și al citării corecte.
De asemenea, autorul recurge la comentarii ironice sau instigatoare, fără legătură factuală cu subiectul, cum ar fi „aceiași oameni vor propune, probabil, să măsoare forma craniului și a nasului…”, formulare ce folosește analogii cu practici rasiste și totalitare, care nu se regăsesc în declarațiile deputatului.
O altă practică problematică este formularea titlurilor care sugerează acuzații sau confruntări politice ce nu reies din conținut, cum este cel de pe Evedomosti.md: „Marian a acuzat Rusia de imperfecțiunea legii cetățeniei a RM” (în orig. «Мариан обвинил Россию в несовершенстве закона РМ о гражданстве»). În realitate, deputatul PAS nu a acuzat Federația Rusă de imperfecțiunile legislative, ci a explicat contextul extern care a determinat autoritățile moldovene să recurgă la anumite acțiuni. Titlul deturnează sensul declarației și sugerează o poziție politică mai dură decât cea exprimată.
GENERALIZĂRI ȘI LIPSA CONTEXTUALIZĂRII
Unele materiale redau citate reale, dar fără explicațiile necesare, ceea ce poate induce teamă sau ostilitate. Portalul Point.md, în materialul său, îl citează pe deputat care spune că: „Nu puteam admite situația în care, peste noapte, ar apărea 50 de mii de oameni care nu au legătură cu Republica Moldova, în condițiile în care Rusia este stat agresor”. Deși citatul este autentic, lipsesc precizările că este vorba de un scenariu ipotetic, invocat pentru a justifica necesitatea unor mecanisme de control, nu de o decizie de excludere colectivă. O astfel de prezentare incompletă încalcă obligația de a oferi publicului context suficient pentru înțelegerea corectă a faptelor.
AMPLIFICAREA NARAȚIUNILOR PE REȚELE SOCIALE
Pe lângă reflectarea selectivă din unele site-uri, aceeași narațiune a fost amplificată și pe rețelele sociale, în special pe canale de Telegram cu audiență din Republica Moldova cu trimitere la declarațiile deputatei ruse Aliona Arșinova, potrivit cărora PAS ar „epura” Republica Moldova de „cetățeni nepotriviți”.
Mesajele au fost redistribuite în formă aproape identică de mai multe canale, ceea ce a redus diversitatea surselor și a creat impresia unui consens. Declarațiile deputatului PAS au fost reinterpretate, inclusiv prin afirmația potrivit căreia autoritățile ar „epura” cetățeni, fără prezentarea contextului complet sau a pozițiilor alternative. Accentul pus pe „moldovenii din Rusia” și pe pierderea cetățeniei riscă să exploateze emoțiile în rândul diasporei, în timp ce etichetarea guvernării drept „rusofobă” sau orientată spre „absorbția de către România” contribuie la polarizarea discursului public și la diminuarea încrederii în instituțiile statului.
