În era rețelelor sociale, rolul jurnaliștilor, prezentatorilor și moderatorilor de emisiuni s-a extins dincolo de spațiul tradițional al instituțiilor media. Tot mai des, aceștia își exprimă opiniile pe rețele precum Instagram sau Facebook cu privire la subiecte politice, economice sau sociale. Cu toate acestea, este necesar ca jurnalistul să respecte normele deontologice și atunci când își expune opinia pe rețele sociale? Subiectul a fost pe larg discutat la ediția Podcastului cuMINTE difuzată în luna noiembrie.
Cu referire la exprimarea jurnaliștilor pe rețele sociale, invitata podcastului, Viorica Zaharia, a subliniat că și în acest caz trebuie să se țină cont de Codul deontologic al jurnalistului. Deși aceste platforme sunt percepute ca spații de exprimare liberă, reputația profesională a amgajatului media rămâne strâns legată de conținutul publicat.
„Codul deontologic descurajează astfel de exprimări, cu un limbaj mai puțin acceptat pe platformele media. Dar este alegerea lor. Ei decid așa să se exprime. Important este să nu adreseze insulte, injurii și să nu cheme la discriminare, discurs de ură. Astea sunt deja lucruri grave. În același timp, jurnalistul are dreptul la opinie. Opiniile trebuie exprimate pe bază factologică și fără denaturarea faptelor. Deci un jurnalist care are capacitatea de analiză, îi place să pună cap la cap niște lucruri și să își exprime opinia în fața publicului – poate să o facă. Problema este să nu o facă în materialele informative. Deci să o facă în materiale analitice și nu în cele informative – de regulă, știrea. Acolo trebuie să fie absolut neutru. Un jurnalist poate să își expună opinia față de o anumită situație pe rețele sociale, dar să țină cont de normele deontologice”, a precizat președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova.
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova prevede că „jurnalistul își exprimă opinia în mod onest și etic, fără a denatura deliberat fapte sau date”.
RESPONSABILITATEA PE REȚELE SOCIALE
Ca urmare a revizuirii recente a Codului deontologic, articolul 2.40 a fost completat astfel încât instituțiile mass-media să își asume o mai mare responsabilitate pe rețelele sociale. „Instituțiile mass-media, în administrarea paginilor web, precum și a paginilor/conturilor de pe rețelele de socializare, nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele deontologice. În acest scop, instituțiile mass-media administrează corespunzător reacțiile/comentariile la produsele mediatice”, este specificat în redacția revizuită a Codului.
Totodată, deși rețelele sociale permit un grad mai mare de libertate, publicul asociază în continuare activitatea jurnalistului cu ceea ce postează. Astfel, este important ca jurnaliștii să fie conștienți de impactul postărilor lor și să nu publice conținut care contravine normelor deontologice.
„Platformele sunt percepute ca platforme de exprimare liberă, unde îți poți permite un pic mai mult decât pe platformele media pentru care lucrezi. Dar, așa cum am zis, pentru că publicul oricum asociază munca jurnalistică cu ceea ce plasezi pe rețele, ar trebui să fim foarte atenți și să nu ne permitem lucruri care ar contravine flagrant cu norma deontologică”, a precizat Viorica Zaharia.
Întrebată despre influenceri sau jurnaliști care și-au creat canale proprii pe rețele sociale, unde publică conținut jurnalistic, dar care nu întotdeauna respectă normele deontologice, invitata a explicat că ei se pot numi în continuare jurnaliști dacă produsul pe care îl creează respectă Codul deontologic.
„Publicul are tendința să-i perceapă drept jurnaliști pe toți cei care fac o activitate care se aseamănă cu jurnalismul. Deci, dacă el apare pe Internet, oamenii au tendința să creadă că omul respectiv este jurnalist. Ceea ce face diferența este, așa cum am spus, dacă această informație este de interes public și dacă este prezentată responsabil, dacă jurnalistul sau persoana respectivă își asumă responsabilitatea pentru ea. Și despre asta trebuie să vorbim cât mai des, ca oamenii să înțeleagă. Și cred că ei înțeleg, chiar și la lecțiile de educație pentru media, noi inclusiv asta povestim: care este diferența dintre utilizatorii de rețele sociale, creatorii de conținut de pe rețelele sociale și jurnaliști care au niște norme deontologice de respectat”, a concluzionat Viorica Zaharia.
