Portalul Stopfake.org atenționează despre faptul că pe rețelele sociale și pe unele site-uri de limbă rusă circulă informația că în orașul ucrainean Hmelnîțkîi a fost „înregistrată o creștere a nivelului de radiații după atacul asupra depozitului Forțelor Armate Ucrainene”. De fapt, afirmația este falsă, declarații în acest sens fiind făcute de primarul orașului. Subiectul a fost preluat și de instituții media de limbă rusă din Republica Moldova.
Creșterea nivelului de radiații în regiune ar presupune că „munițiile cu uraniu sărăcit sunt stocate necorespunzător de către Forțele Armate Ucrainene”, relatează mass-media rusă. Versiunea despre prezența munițiilor cu uraniu sărăcit în depozit este parțial confirmată și de fostul deputat al Radei Supreme, Igor Moseiciuk, care a sugerat evacuarea copiilor din zona detonației proiectilelor”, scrie site-ul rus Reporter.
De fapt, informația privind creșterea nivelului de radiații în Hmelnîțkîi și în regiunile învecinate ca urmare a exploziei din 13 mai este falsă, scrie portalul Stopfake.org. „Din păcate, locuitorii au început să reacționeze panicat la această informație și au răspândit-o în diverse grupuri de Viber. Este un fals evident, chiar o amenințare la adresa securității și apărării statului. Noi, împreună cu Serviciul de Situații de Urgență, am efectuat imediat măsurători ale fondului de radiații. Sâmbătă, nivelul acestuia era de fapt de 2,5 ori mai mic decât limita admisă. Prin urmare, nu au existat scurgeri, substanțe chimice, uraniu sărăcit sau îmbogățit”, a declarat primarul orașului, Oleksandr Simcișin, în cadrul unei conferințe de presă pe 15 mai.
El a subliniat că, în condițiile războiului, este important ca oamenii să se bazeze exclusiv pe sursele oficiale de informații, transmite Stopfake.org.
Potrivit echipei Stopfake, și Centrul Ucrainean de Comunicare Strategică și Securitate Informațională a comunicat că „propagandiștii ruși, imediat după atacul asupra Hmelnîțkîi, au început o campanie intensă de dezinformare și panică în rândul publicului ucrainean”.
SUBIECTUL, PRELUAT ȘI DE PRESĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Subiectul a fost preluat inclusiv de portalul Kp.md, care a publicat pe 17 mai un articol cu titlul „După explozia depozitului de muniție cu uraniu din Ucraina, locuitorii Moldovei se plâng de starea lor de sănătate: poate fi radiația cauza acestei situații? – Comentariile specialiștilor“. (în orig., После взрыва склада со снарядами с ураном на Украине жители Молдовы жалуются на самочувствие: Может ли радиация быть причиной этого – комментарии специалистов). Articolul încalcă mai multe norme deontologice.
În primul rând, știrea riscă să inducă panică printre cetățeni. În plus, formularea „locuitorii Moldovei se plâng de starea lor de sănătate” este o generalizare. Site-ul nu citează în text mesaje ale unor locuitori concreți și nu precizează cine anume, unde sau când și-ar fi manifestat îngrijorarea. Totodată, se face trimitere la surse imposibil de verificat, pentru că autorul știrii se limitează doar la formularea: „Utilizatorii din Moldova ai Internetului sunt îngrijorați în ultimele zile că se simt rău” (în orig., Молдавские пользователи Интернета волнуются в последние дни, мол, плохо себя чувствуют).
Codul deontologic prevede că „jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice”. Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști prevede că „jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante”. „Ne vom asigura că vorbim cu surse de prima mână, oameni care sunt implicaţi direct în subiect”, mai atenționează sursa.
Cu privire la titluri, Ghidul recomandă căi: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”.
Urmăriți și: (Video explainer) Manipularea pe înțelesul tuturor: Tehnica prioritizării și generalizarea, utilizate de Moldova 1
