În ultima perioadă, unele portaluri de știri publică știri, articole despre situația critică din sectorul termoenergetic din Republica Moldova cu titluri și conținut ce nu corespund normelor deontologice, cu aprecieri și amestec dintre fapte și opinii. „În felul acesta este creată și alimentată în mod artificial o panică în societate, iar jurnaliștii ar trebui să își asume responsabilitatea pentru impactul de ordin emoțional asupra populației”, explică psihoterapeuta Dorina Vasilache.
Portalul de limbă rusă al ziarului Komsomolskaia Pravda publică preponderent știri, articole care se referă la criza din sectorul termoenergetic din R. Moldova, cu amestec dintre fapte și opinii. „Învățăm să trăim fără lumină”, „acesta este sfârșitul lumii”, sau „oamenii din Moldova sunt șocați de facturile la gaze pentru octombrie” sunt doar câteva exemple de amestec dintre fapte și opinii. În plus, pozele care însoțesc știrile nu corespund realității, unele dintre ele fiind capturi din filme (Foto: cadru din filmul „Ночной дозор”.)
Pe portalul actualitati.md, o știre publicată pe 15 noiembrie care prezintă date statistice despre prețurile la alimente are titlul „Prețurile alimentelor au devenit o povară grea pentru moldoveni” («Цены на продукты стали тяжелым бременем для молдаван»), care, de altfel, include generalizări și amestec dintre fapte și opinii.
Cităm aici și portalul Timpul.md care a publicat pe data de 18 noiembrie o știre care prezintă informații oferite de ministrul Muncii și Protecției Sociale cu titlul: „Socialism și sărăcie. Ministrul Muncii și Protecției Sociale: Majoritatea cetățenilor din R. Moldova nu-și pot plăti singuri facturile și au nevoie de ajutor”. În titlu, autorul știrii recurge la amestec dintre fapte și opinii, pentru că despre „socialism și sărăcie” nu se indică nicăieri în articol și nu este citată nicio sursă care să vină cu o asemenea sintagmă.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă cu privire la titluri: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”. Iar Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”, precum și „să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”.
„Într-adevăr, în ultima perioadă în presă se atestă diverse titluri de știri cu tentă provocatoare prin modul în care sunt formulate. Cunoaștem că prin formularea întrebării predispunem persoana intervievată să ne ofere acel răspuns pe care îl așteptăm sau de care avem nevoie pentru a crea interes sau panică în spațiul public. Tocmai din acest punct de vedere, pentru jurnaliști aș recomanda să manifeste mai multă precauție la formularea atât a întrebărilor, cât și la crearea titlurilor pentru știri. Să încerce să nu se focuseze doar pe titlurile care aduc vizualizări, dar să își asume responsabilitatea pentru impactul de ordin emoțional asupra populației”, a precizat, pentru Mediacritica, psihoterapeuta Dorina Vasilache.
Potrivit sursei, prin informarea corectă, din surse veridice, impactul emoțional poate fi diminuat, iar nivelul de panică redus.„Pentru populație aș recomanda să fie mai prudenți în alegerea portalurilor sau posturilor de unde se informează. Tinerii care selectează sursele de informare, să ofere ghidare persoanelor de vârsta a treia sau persoanelor care sunt mai vulnerabile din punct de vedere emoțional, care sunt ușor influențate de acei care urmăresc anumite scopuri, de oricare natură, fie politică, militară etc. Să le explice că nu tot ce este scris în ziare sau urmăresc pe rețelele de socializare este corect și relevant. Prin informarea corectă, din surse veridice, impactul emoțional poate fi diminuat, iar nivelul de panică exclus”, a concluzionat Dorina Vasilache.
