Incidentul în care Poliția a intervenit la domiciliul deputatului Vasile Bolea, în seara de 25 aprilie, sesizată de fiul său că „mama e agresată de tata”, a fost intens mediatizat. Relatările din presă au fost însoțite și de secvențe video ce surprind scene de la fața locului. Acestea depășesc însă limitele interesului public și încalcă normele deontologice și legale privind protecția minorilor.
Imaginile video din locuința familiei Bolea au apărut inițial pe portalul Pulsmedia.md, la data de 26 aprilie. Sursa precizează că secvențele au fost „surprinse de oamenii legii”. Acestea ilustrează cum unul dintre copii îi indică polițistului locul unde se află părinții săi, bărbatul ținându-și soția imobilizată în timp ce aceasta plângea. Ulterior, materialul a fost preluat și de alte instituții media, inclusiv posturi de televiziune, și a fost distribuit pe rețelele sociale.
Deși cazul este unul de interes public, difuzarea imaginilor depășește limitele acestuia și nu aduce plus-valoare cititorilor sau telespectatorilor. Mediacritica a explicat anterior că interesul public se referă la orice subiect, problemă sau chestiune care afectează societatea în ansamblul său sau care are un impact semnificativ asupra vieții și bunăstării cetățenilor. Acest principiu nu se pliază pe știrile vizate.
Ghidul de stil cu norme etice îndeamnă jurnaliștii să facă distincție între ce este și ce nu este un subiect de interes public: „Vom considera interes public orice chestiune care afectează viaţa comunităţii. (…) Nu vom relata despre comportamentul privat al unei persoane dacă nu există un interes public clar”. Iar Codul deontologic menționează expres că, „în colectarea informației de interes public, jurnalistul se asigură de fiecare dată că între drepturile sale și drepturile persoanelor vizate în produsele sale mediatice există un echilibru rezonabil”.
PROTECȚIA MINORILOR
De asemenea, difuzarea secvențelor încalcă mai multe principii etice și prevederi legale ce țin de protecția copiilor. Codul deontologic cere o deosebită acuratețe în relatarea cazurilor ce vizează minorii, „asigurându-se că publicarea unei atare informații nu va avea consecințe negative (sentimente de frică, suferință etc.) asupra acestora. (…) Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori”.
În plus, cadrul juridic național conține o lege specială, care abordează mai multe aspecte legate de ocrotirea minorilor în mass-media, amintește Centrul pentru Jurnalism Independent într-o ediție a rubricii Juristul presei. Este vorba despre Legea privind protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, care interzice publicarea datelor cu caracter personal ale minorilor în anumite situații, cum ar fi: implicarea în infracțiuni, statutul de victimă, tentative de sinucidere sau prezentarea în contexte sociale negative care permit identificarea lor. „În cazul de față este vorba despre difuzarea de către mass-media a informației ce conține date cu caracter personal ale unui minor în contextul unor fenomene sociale negative – lucru interzis expres de lege. Încălcarea acestor norme poate atrage amenzi între 2.400 și 3.000 de lei pentru persoane fizice (jurnaliști) și între 6.000 și 9.000 de lei pentru persoane juridice (instituții media), conform art. 90¹ din Codul contravențional, putând duce și la suspendarea activității pentru o perioadă de 3 luni până la un an”, precizează sursa.
Iar în cazul televiziunilor, Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova prevede, cu referire la protecția minorilor, că „furnizorii de servicii media au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului”, că „minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private” și că „dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, inclusiv în cazul minorului aflat în situaţii dificile”.
REACȚII ȘI SESIZĂRI
Primele reacții ale Ministerului Afacerilor Interne pe acest caz au apărut marți, 29 aprilie, după ședința Guvernului. „Bineînțeles, analizăm cu tenacitate cum aceste imagini au apărut în spațiul public și când vom finaliza ancheta de serviciu vom oferi mai multe detalii”, a declarat jurnaliștilor ministra de Interne, Daniela Misail-Nichitin. Totodată, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, citat de Newsmaker.md, susține că „scurgerea în presă a imaginilor video din locuința deputatului Vasile Bolea, în contextul unui presupus caz de violență domestică, riscă să descurajeze victimele să apeleze la serviciile de suport”.
Mai devreme, într-o postare pe contul său de Facebook, avocatul Poporului pentru drepturile copilului a anunțat că va solicita Inspectoratului General al Poliției „demararea unei anchete de serviciu în privința polițiștilor responsabili de mediatizarea imaginilor în care este prezent copilul și mama acestuia, cu examinarea oportunității sancționării disciplinare”. Vasile Coroi mai spune că urma să sesizeze Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă privind încălcarea Codului serviciilor media audiovizuale și Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.
De asemenea avocatul a îndemnat „persoanele care au distribuit imaginile cu copilul și mama sa, să le șteargă, deoarece ele pot revictimiza”. „Orice referire la copil, mai ales cu expunerea numelui sau a imaginii sale, îl poate traumatiza suplimentar și expune anumitor riscuri. Reamintesc că un principiu esențial în protecția copilului este «a nu dăuna»”, a scris Vasile Coroi.
„Suntem martorii unui nou caz în care unii jurnaliști dau dovadă de lipsă de discernământ în goana pentru exclusivitate, iar difuzarea acestui video în cadrul unor buletine de știri de la TV mi se pare deosebit de gravă. Mass-media ar trebui să se ghideze de normele eticii și a deontologiei profesionale și să producă conținut de interes public indiferent de situație, dar mai ales când sunt implicați copii. Oricât de gravă sau inimaginabilă este o situație, trebuie să protejăm identitatea minorului, pentru că, de multe ori, nici nu ne dăm seama cum un detaliu poate să afecteze viitorul unui om”, susține Victoria Dodon, redactora Centrului pentru Jurnalism Independent.
