Securitatea informațională din perspectivă mediatică a rămas marcată de provocări majore, între care fluxul continuu de narațiuni străine, orientate spre devierea Republicii Moldova de la cursul de integrare europeană, arată Indicele privind Situația Presei în Republica Moldova (ISPM) în 2024, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 24 februarie. Astfel, breșele de securitate în spațiul mediatic național „nu au fost remediate” nici anul trecut, iar măsurile orientate spre „curățarea spațiului audiovizual” prin suspendarea mai multor licențe de emisie „trezesc suspiciuni de legalitate și proporționalitate”.
Securitatea informațională din perspectivă mediatică este unul din cei șapte indicatori ai cercetării și continuă să fie un domeniu strategic, „cu multiple instituții mediatice autohtone care contribuie la consolidarea securității prin conținut de calitate”. Anumite redacții au integrat în conținuturile lor componente de educație media, promovând gândirea critică și dezvoltarea abilităților de analiză a informațiilor.
ISPM mai relevă faptul că „presa independentă și profesionistă, care s-a dezvoltat simțitor în mediul online, a continuat și în 2024 să contribuie plenar la fortificarea securității informaționale prin conținut de calitate”. „De exemplu, în 2024 TV8 a lansat un proiect care are drept scop demontarea în direct cele mai vehiculate falsuri. Checkathonul, susținut de StopFals și difuzat de televiziunea publică, a fost și el apreciat de evaluatori pentru promovarea fact-checkingului și responsabilității în cadrul dezbaterilor pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024. Majoritatea frecvențelor radio și TV aparțin furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția Republicii Moldova. Atât posturile TV și de radio, cât și distribuitorii de servicii media (cabliștii), se conformează cerințelor de protejare a spațiului audiovizual național (art. 17 al CSMA), inclusiv interdicției de a retransmite programe audiovizuale de televiziune și de radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care au fost produse în Federația Rusă”, se arată în cercetare.
De asemenea, raportul face referire și la rolul instituțiilor media străine în vederea securizării spațiului informațional. „În timp ce unele redacții, precum Radio Europa Liberă, RFI sau TVR practică un jurnalism de calitate și pot fi modele bune de preluat, sursele informaționale de sorginte kremlininstă (Sputnik, Комсомольская Правда в Молдове, Аргументы и факты в Молдове etc.), promovează nestingherit interesele Federației Ruse, a unui stat agresor. Pe parcursul stării de urgență și după expirarea acesteia, peste 70 de surse online au fost blocate și rămân inaccesibile pe motiv că «alterează spațiul informațional» al Republicii Moldova sau că «publică informații false în domenii ce afectează securitatea națională»”, se arată în ISPM.
Potrivit raportului, pentru securizarea spațiului informațional, se recomandă consolidarea monitorizării furnizorilor de servicii media. „Consiliul Audiovizualului trebuie să își intensifice eforturile pentru a asigura respectarea reală a cerințelor privind pluralismul și calitatea conținutului difuzat. Este necesară o abordare mai riguroasă în evaluarea modului în care distribuitorii de servicii media respectă cerințele privind protejarea spațiului audiovizual național, dar și reglementări mai detaliate privind serviciilor audiovizuale neliniare”.
Iar pentru combaterea eficientă a dezinformării se recomandă Guvernului și societății civile „să sprijine și să extindă inițiativele de fact-checking și să creeze mecanisme de reacție rapidă la campaniile de dezinformare. De asemenea, să fie implementat Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media în planurile de acțiuni ale instituțiilor de stat relevante, și, respectiv, să fie dezvoltate programe de educație media accesibile publicului larg, inclusiv grupurilor vulnerabile, de orice vârstă, expuse propagandei”.
Indicele privind Situația Presei în Moldova este elaborat de CJI pentru al nouălea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova. Anual, starea presei este apreciată de 14 evaluatori prin punctajele pe care le oferă celor șapte indicatori relevanți realităților media: cadrul juridic de reglementare; contextul politic; mediul economic; mediul profesional; calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică; securitatea jurnaliștilor.
