Securitatea informațională a Republicii Moldova rămâne fragilă, în pofida unor progrese punctuale în aplicarea cadrului de reglementare. Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru anul 2025, lansat luni, 26 ianuarie, de Centrul pentru Jurnalism Independent, arată că indicatorul dedicat securității informaționale din perspectivă mediatică a înregistrat o creștere de 1,5 puncte față de anul precedent, fără a schimba însă evaluarea de fond:spațiul mediatic continuă să fie marcat de probleme grave, în special din cauza influențelor externe, a vulnerabilităților din mediul online și a derapajelor editoriale persistente.
Potrivit ISPM, presa din Republica Moldova rămâne într-o zonă critică, în pofida unor evoluții punctuale pozitive, de la 31,6 puncte în 2024 la 32,4 puncte în 2025. Cu toate acestea, evaluarea globală indică în continuare o stare „marcată de probleme grave”.
Raportul, elaborat pentru al zecelea an consecutiv de o echipă de 14 evaluatori independenți, oferă un diagnostic amplu al sectorului media, cu accent pe securitatea informațională, pluralism, influențe externe și respectarea cadrului legal.
SECURITATEA INFORMAȚIONALĂ: PROGRES LIMITAT, RISCURI STRUCTURALE
Indicatorul privind securitatea informațională din perspectivă mediatică a înregistrat o creștere de 1,5 puncte față de anul precedent, ajungând la 30,5 puncte. Chiar și așa, acest scor se încadrează în intervalul care semnalează probleme grave (28–38 de puncte).
Evaluatorii notează că majoritatea frecvențelor radio și TV sunt deținute de furnizori aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, iar posturile de radio, televiziune și distribuitorii de servicii media se conformează, în linii mari, prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA). Aplicarea consecventă a interdicției de retransmitere a programelor informative, analitice, militare și politice produse în Federația Rusă sau Belarus este considerată un progres important, susținut și de sancțiuni aplicate de Consiliul Audiovizualului (CA).
Un exemplu relevant este sancționarea, în 2024, a doi distribuitori din Găgăuzia, cu amenzi cumulative de aproape 300.000 de lei, pentru retransmiterea de programe interzise și pentru activitate fără licență. În 2025, CA a continuat controalele și a aplicat sancțiuni similare.
MEDIA NELINEARĂ, O ZONĂ INSUFICIENT EVALUATĂ
Evaluatorii au constatat „cu regret” că nici în anul 2025 nu a fost realizată o evaluare a serviciilor media audiovizuale neliniare aflate sub jurisdicția Republicii Moldova
„Lipsa unei cartografieri clare a acestor servicii limitează capacitatea autorităților (și a evaluatorilor) de a aprecia impactul real al conținuturilor furnizate de neliniari asupra pluralismului și securității informaționale. Un semnal de progres, deși limitat, a fost înregistrat în mai 2025, când CA a sancționat, în premieră, un serviciu media audiovizual neliniar (Canal 5) cu amenzi cumulate de 85.000 de lei, pentru publicitate politică mascată în favoarea lui Ilan Șor și a Blocului Pobeda”, se arată în raport.
DERAPAJE GRAVE ÎN MEDIA PUBLICĂ REGIONALĂ
Evaluatorii ISPM constată o deteriorare semnificativă a misiunii de serviciu public în cazul furnizorului public regional GRT.
„Furnizorul public regional GRT s-a distanțat dramatic de misiunea sa de serviciu public, o parte considerabilă a talk-show-urilor difuzate («De facto», «Диалог в студии», «Общественный интерес», «Большая игра») funcționând, potrivit evaluatorilor, ca platforme de promovare a unor narațiuni false sau manipulative, inclusiv mesaje convergente cu discursuri pro-Kremlin, cu impact social nociv. În 2025, aceste derapaje au fost sancționate de Consiliul Audiovizualului prin amenzi repetate, cuprinse între 30.000 și 85.000 de lei, precum și prin suspendarea temporară a dreptului de a difuza publicitate”, este precizat în document.
LIMBA DE CONSUM MEDIA ȘI INFLUENȚELE EXTERNE
Deși majoritatea distribuitorilor respectă formal cerința legală privind ponderea de minimum 50% a serviciilor în limba română, raportul subliniază că respectarea formală a legii nu echivalează automat cu securitate informațională. Pe piața media persistă o prezență semnificativă a mass-mediei străine, în special audiovizuale, cu coloană sonoră predominant în limba rusă, atât ca volum, cât și ca audiență.
Raportul citează Studiul privind evaluarea alfabetizării media, care arată că o parte considerabilă a populației preferă consumul de știri în limba rusă, inclusiv vorbitori nativi de română, invocând obișnuința și percepția unei mai bune înțelegeri a informației. În acest context, unii evaluatori consideră că modificările operate în 2025 la CSMA, care limitează ponderea serviciilor media într-o limbă străină la maximum 30%, reprezintă un pas pozitiv spre echilibrarea spațiului informațional.
Din punct de vedere numeric, pe piața media activează furnizori care asigură pluralismul, iar CA respectă criteriile legale atunci când acordă licențe și frecvențe. Totuși, raportul notează că unii furnizori nu respectă, în practică, angajamentele asumate privind pluralismul și calitatea conținutului după obținerea licenței.
BLOCAREA SITE-URILOR DE „PROPAGANDĂ”, FĂRĂ MARI REZULTATE
„În Republica Moldova continuă să activeze un număr semnificativ de instituții media străine, cu efecte diferite asupra mediului informațional. Pe de o parte, unele redacții precum Radio Europa Liberă, RFI sau TVR, promovează standarde profesionale ridicate și pot constitui repere de bună practică jurnalistică. De cealaltă parte, surse informaționale de sorginte pro-Kremlin, precum Sputnik, Комсомольская Правда в Молдове sau Аргументы и факты в Молдове, continuă să promoveze narațiuni favorabile intereselor Federației Ruse, utilizând diverse platforme și mijloace de comunicare”, precizează documentul.
Experții ISPM constată că, deși autoritățile au continuat să blocheze site-uri de propagandă – peste 35 de pagini web sistate de SIS în 2025 –, aceste măsuri nu au reușit să reducă semnificativ expunerea publicului la conținut nociv. Rețelele „ostile” s-au adaptat rapid, rămânând active în special în mediul online.
Potrivit ISPM, „impactul narațiunilor pro-Kremlin asupra opiniei publice rămâne profund îngrijorător. Datele Barometrului Opiniei Publice 2025 indică faptul că 28% dintre respondenți consideră Federația Rusă drept principalul partener strategic al Republicii Moldova, iar 30,7% s-ar pronunța pentru aderarea la Uniunea Vamală. Aceste percepții reflectă efectele cumulate ale expunerii îndelungate la dezinformare și mesaje manipulatorii, dar și vulnerabilitatea persistentă a spațiului informațional național, insuficient protejat în fața influențelor externe ostile”.
RECOMANDĂRI
Potrivit raportului, pentru securizarea spațiului informațional se recomandă „cartografierea și evaluarea sistematică a serviciilor media neliniare și a ecosistemului digital”, care „trebuie accelerate, întrucât lipsa datelor și a monitorizării consecvente limitează capacitatea de intervenție și de protecție a publicului”. De asemenea, „vulnerabilitățile asociate consumului informațional în mediul online trebuie să fie abordate prin politici de stimulare a conținutului de calitate și programe naționale care să promoveze alfabetizarea media și să dezvolte gândirea critică”.
Metodologia ISPM include șapte indicatori relevanți realităților media din Republica Moldova: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor. Această metodologie permite radiografia presei în ansamblu și identificarea zonelor în care sunt necesare intervenții pentru îmbunătățirea condițiilor de activitate a mass-mediei.
