Inițiativa Australiei de a restricționa accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale a lansat inclusiv la nivel european o dezbatere amplă despre protecția minorilor în mediul digital. Propunerea vizează limitarea accesului până la vârsta de 16 ani, fiind justificată de autorități prin impactul negativ al expunerii excesive la ecrane asupra sănătății mentale și emoționale a copiilor. Cât de necesară ar fi o astfel de restricție în Republica Moldova? Unii specialiști abordați de Mediacritica pledează pentru soluții mai puțin radicale.
Australia este prima țară din lume care a adoptat o lege prin care interzice accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale precum Instagram, TikTok, Facebook, YouTube, Snapchat sau Reddit. Măsura este pusă în aplicare din 10 decembrie 2025 și obligă platformele să blocheze conturile copiilor și adolescenților sub această vârstă sau să suporte amenzi semnificative, de până la aproape 50 de milioane de dolari australieni pentru nerespectarea regulilor. La nivel european,
În Uniunea Europeană, de exemplu, propunerile recente ale Parlamentului European sugerează stabilirea unui prag minim de 16 ani pentru accesul la rețele fără consimțământ parental, dar nu impun o interdicție totală – soluția fiind mai degrabă orientată spre protecția datelor și limitarea conținutului dăunător.
În unele state membre, reglementările variază: Franța impune consimțământ parental pentru utilizatorii sub 15 ani, în timp ce Germania și Italia au reguli distincte, de obicei bazate pe vârsta de 14–16 ani sau pe consimțământul părinților, potrivit Reuters. Alte țări europene, cum este Danemarca, pregătesc în prezent interdicții sau restricții similare celei australiene, vizând un minimum de 15 ani, cu posibilitatea ca părinții să autorizeze accesul copiilor mai mici în anumite condiții.
Iar în România, Senatul a adoptat recent „legea majoratului digital”. Aceasta introduce, pentru prima dată în România, conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani.Legea poate intra în vigoare doar după ce va fi adoptată și în Camera Deputaților, forul decizional, transmite Europa Liberă.
„INTERDICȚIA TOTALĂ ESTE O MĂSURĂ PREA DURĂ”
În Republica Moldova, specialiștii în educație media privesc cu prudență ideea unei interdicții totale. Natalia Grîu, expertă în educația media, consideră că astfel de modele se bazează pe cercetări solide, dar avertizează asupra riscurilor unei abordări excesiv restrictive.
„Din punctul meu de vedere, să interzici accesul până la 16 ani este o măsură prea dură. Cred că limitarea este necesară pentru copii până la zece ani, dar atunci când se intră în etapa de preadolescență, rețelele sociale constituie și un factor util de formare a competențelor sociale ale copiilor. Ei comunică foarte mult, respectiv cred că viziunea pe care o putem analiza este să ne gândim la limitarea accesului ca timp. O expunere care depășește o oră este păguboasă pentru copii, iar ei în medie stau acolo trei-cinci ore. În manualele de Educație pentru media se menționează despre faptul că gestionarea timpului alocat consumului mediatic și expunerea la ecranele digitale trebuie să fie monitorizată. De fapt, trebuie să fie ca și cum am gestiona mâncarea sau cât timp dormim sau facem sport”, a precizat experta pentru Mediacritica.
Ea atrage atenția și asupra rolului școlii și al părinților, pledând pentru reglementări mai clare și educație continuă. „Din practica mea, inclusiv rețelele sociale pot fi folosite ca forme de activitate la lecție și asta este lumea în care ei trăiesc. Nu știu dacă limitarea sau interzicerea este soluția, dar o reglementare a consumului probabil ar fi mai eficientă. Evident, vorbim și despre rolul părinților în gestionarea timpului alocat pentru consum mediatic, și despre sistemul educațional, care trebuie să dezvolte competențe pentru securitate cibernetică, sănătatea micului consumator de media și a adolescenților, familiarizarea cu pericolele din spațiul online. Este demonstrat că unul din trei copii a fost în diferite formate victimă a unei forme de violență în mediul online. Avem nevoie de mai multe studii, cercetări, de responsabilizare și programe de educație parentală astfel încât părinții să conștientizeze impactul. În unele discuții avute cu părinții, există, pe alocuri, o totală lipsă de discernământ cu privire la impactul consumului, a statului foarte mult pe ecrane a copiilor”, conchide Natalia Grîu.
RISCURILE PSIHOLOGICE ALE EXPUNERII EXCESIVE
Din perspectiva sănătății mintale, psihologa Zinaida Gribincea consideră că astfel de inițiative legislative sunt un răspuns la o problemă reală și tot mai vizibilă. Ea descrie un tablou complex al simptomelor asociate consumului excesiv: de la oboseală cronică și scăderea randamentului școlar, până la iritabilitate, tulburări de somn și probleme fizice.
„Adolescenții petrec o parte semnificativă de timp pe social media. Pe de o parte, acest lucru le permite să comunice virtual, să găsească persoane cu interese similare, să obțină diverse informații. Pe de altă parte, utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la apariția unor probleme psihologice serioase, precum este dependența de social media, care afectează sănătatea psihică, relațiile sociale și reușita școlară. Dat fiind faptul că părinții nu pot supraveghea activitățile copilului pe tot parcursul zilei, din considerente lesne de înțeles, ei se alarmează deseori atunci când dependența de Internet, de social media este deja instalată. Simptomele dependenței pot fi ușor identificate prin observație: copiii simt nevoia constantă de a verifica actualizările de pe conturile lor și crește durata de timp petrecută online în detrimentul altor activități importante. De asemenea, ei se confruntă cu oboseală cronică, dificultăți de concentrare a atenției asupra sarcinilor din cauza distragerilor frecvente în mediul online, iritabilitate sporită, anxietate și agresivitate în cazul lipsei accesului la Internet, lipsă de interes față de activitățile cotidiene, diminuarea randamentului școlar. Nu trebuie neglijate nici simptomele fizice, precum durerile de cap, de spate, problemele oculare, care pot fi consecințe ale perioadelor îndelungate petrecute în fața ecranului, cât și tulburările de somn (insomnia sau perturbări ale somnului)”, explică specialista.
Potrivit ei, prezența activă și de lungă durată pe social media înlocuiește alte interese, „care ar putea avea un impact constructiv asupra dezvoltării personalității, precum sunt hobby-urile, călătoriile, sportul, comunicarea cu membrii familie și prietenii etc. Copiii și adolescenții sunt ancorați tot mai mult în această realitate virtuală din teama de a nu rata ceva important. Acest fenomen este descris în literatura de specialitate cu acronimul FOMO (Fear of Missing Out), fiind asociat cu dependența de rețelele sociale, anxietate socială, scăderea stimei de sine și comportamente compulsive online. Ei pot experimenta o teamă persistentă că alții etalează experiențe valoroase din care ei lipsesc, iar această percepție eronată generează necesitatea de a fi conectați permanent. Pe lângă faptul că prezența pe social media oferă copiilor și adolescenților oportunități de formare a stimei de sine și de autoexprimare a identității, de obținere a suportului social în caz de necesitate, de reglare emoțională în perioade dificile, implicarea excesivă în spațiul virtual poate conduce la dificultăți de gestionare a emoțiilor în situații reale. Plus la toate, există posibilitatea formării unei imagini distorsionate asupra realității”.
În același timp, Zinaida Gribincea avertizează asupra impactului imaginilor idealizate și al cyberbullying-ului, care pot duce la scăderea stimei de sine și depresie. Soluția, spune ea, nu este exclusiv legislativă.
„Imaginile idealizate, prezentate pe rețelele sociale, pot crea așteptări nerealiste și nemulțumire față de propria viață. Analiza constantă a propriei vieți în raport cu aceste imagini duce la scăderea stimei de sine și apariția depresiei. Tulburările emoționale pot fi generate, de asemenea, și de cyberbullyng, care poate avea, în unele cazuri, consecințe dramatice. Influența rețelelor sociale poate fi minimalizată prin control parental și respectarea regulilor de utilizare a rețelelor sociale, prin menținerea unui dialog deschis despre riscurile și pericolele din mediul online, dezvoltarea competenței media și a gândirii critice, cât și suport emoțional permanent și relații afective în cadrul familiei. În caz de necesitate, oferirea de suport psihologic atunci când utilizarea excesivă a rețelelor sociale generează probleme emoționale sau comportamentale”, conchide Zinaida Gribincea.
„INTERDICȚIA NU VA OPRI ACCESUL”
O perspectivă critică vine din partea Valeriei Batereanu, redactoră-șefă a platformei pentru tineri Diez.md, care consideră că o interdicție strictă ar putea avea efecte contrare.
„O astfel de inițiativă nu va diminua utilizarea rețelelor sociale, ci va fi un catalizator pentru identificarea metodelor alternative de logare pe aceste platforme. Generația de astăzi e generația care s-a născut cu acces la Internet și rețele, iar limitarea ar putea să însemne pentru tineri o privare de un instrument important de comunicare și informare”, consideră jurnalista.
În opinia ei, accentul ar trebui mutat pe responsabilizarea platformelor digitale. „Ceea ce este cu adevărat important este tragerea la răspundere a rețelelor și motivarea acestora să elaboreze politici de protejare a minorilor”, potrivit Valeriei Batereanu.
