În ediția Podcastului cuMINTE din luna mai, Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură, a explicat modul în care legislația Republicii Moldova tratează infracțiunile motivate de prejudecată, subliniind că aceste fapte sunt sancționate mai sever pentru că afectează nu doar individul vizat, ci și întreaga comunitate din care face parte.
„Infracțiunile pe motive de prejudecată sunt încălcări săvârșite pentru că ai avut o prejudecată în raport cu reprezentantul unui grup și poate fi sancționată mai dur decât dacă ai fi făcut-o fără să fi avut această prejudecată. Existența acestei prejudecăți în momentul în care ai încălcat legea și dreptul unei persoane (ai înjurat-o, calomniat-o sau ai bruscat-o în spațiul public) este sancționată mai dur pentru că ai făcut-o pe baza unui stereotip despre grupul din care face parte. Prin acest act, tu transmiți un semnal de amenințare întregului grup”, a explicat Irina Corobcenco în cadrul Podcastului.
Ea a precizat că modificările legislative adoptate în 2022 au introdus sancțiuni mai clare și mai ferme pentru astfel de fapte, în conformitate cu standardele internaționale privind combaterea urii și discriminării. Printre acestea se numără introducerea articolului 71 în Codul Contravențional, care vizează instigarea la discriminare pe motive de prejudecată, precum și ajustarea articolului 346 din Codul Penal, care pedepsește incitarea la acțiuni violente din aceleași motive.
Experta a subliniat că legislația națională nu face distincție între spațiul fizic și cel online în ceea ce privește discursul de ură: „Ceea ce se întâmplă în spațiul online poate fi sancționat exact ca și cum se întâmplă în mediul fizic. Asta prevede legislația în vigoare”.
„De când a fost aprobat cadrul legal, Poliția care a primit atribuții de sancționare a acestui tip de discurs, a început să vorbească mai des, să pună acest subiect pe agenda instituției, ceea ce arată că sunt instituții care acordă mai multă atenție decât o fac alte instituții. Deși din punctul meu de vedere ar trebui să existe o colaborare mult mai strânsă între autoritățile publice pe acest subiect”, a concluzionat Irina Corobcenco.
CADRUL LEGAL CONSOLIDAT
Modificările legislative la care face referire experta au fost adoptate în aprilie 2022, după aproape șase ani de dezbateri publice și advocacy din partea organizațiilor societății civile. Acestea au intrat în vigoare la începutul lunii iulie a aceluiași an. Astfel, incitarea la acțiuni violente pe motiv de prejudecată, conform art. 346 Cod Penal, adică idei preconcepute bazate pe considerente de rasă, culoare, origine etnică etc., se sancționează cu amendă în mărime de la 500 la 600 de unități convenționale (echivalentul a 25.000 – 30.000 de lei), sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 an la 3 ani.
De asemenea, Codul contravențional a fost completat cu un articol nou – 70/1 Incitarea la discriminare, ceea ce înseamnă că „acțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre instigarea la discriminare pe motive de prejudecată” sunt sancționate cu amendă de la 20 la 80 de unități convenționale (1.000 – 4.000 de lei), aplicată persoanei fizice, și de la 120 la 210 unități convenționale (6.000 – 10.500 lei) în cazul persoanelor cu funcție de răspundere.
Și Codul serviciilor media audiovizuale definește „discursul care incită la ură” și stabilește prin articolul 84, alin. (9), sancțiunea pentru utilizarea acestuia în media audiovizuală (amendă de la 40.000 de lei până la 70.000 de lei pentru prima încălcare, de la 70.000 de lei până la 100.000 de lei pentru încălcări repetate și retragerea licenței de emisie).
În plus, discursul de ură este interzis explicit și în contextul campaniilor electorale, conform completărilor aduse articolului 52 din Codul Electoral, care prevăd amenzi de până la 20.000 de lei pentru încălcări.
