Campanii de hărțuire online, deepfake-uri pornografice, teorii conspiraționiste și narațiuni menite să discrediteze femei aflate în spațiul public – toate acestea fac parte din arsenalul actual al dezinformării bazate pe gen și identitate. Despre aceste tactici, dar și despre cum pot fi contracarate, s-a discutat în cadrul conferinței anuale a verificatorilor de fapte din țările Parteneriatului Estic, desfășurată la Chișinău pe 7–8 noiembrie.
Moderatoarea discuției, Nina Jankowicz, jurnalistă și expertă americană în combaterea dezinformării, a explicat că fenomenul dezinformării bazate pe gen nu este unul nou, dar s-a amplificat odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale și accesibilitatea inteligenței artificiale. „Am început să observ aceste tendințe încă din 2017, când o deputată ucraineană a fost ținta unei campanii de denigrare prin imagini false. Astăzi, astfel de atacuri pot fi multiplicate rapid, la scară globală”, a relatat Jankowicz.
Laure Salmona, cofondatoarea organizației franceze Féministes contre le cyberharcèlement (Feministe împotriva hărțuirii online), a subliniat că violența online împotriva femeilor nu este întâmplătoare, ci reprezintă o strategie politică: „Dezinformarea bazată pe gen este continuarea violenței structurale împotriva femeilor, manifestată prin infrastructura digitală. Scopul este simplu: să le sperie pe femei, să le reducă la tăcere și să descurajeze participarea lor în viața publică.” Potrivit activistei, platformele sociale nu doar tolerează conținutul misogin, ci îl și „recompensează algoritmic”, pentru că generează implicare și profit.
CAZUL BRIGITTE MACRON: CAND MISOGINIA DEVINE ARMĂ GEOPOLITICĂ
Reprezentanta Ministerului francez de Externe, Marie-Doha Besancenot, a descris cum campania online împotriva primei doamne a Franței, Brigitte Macron, acuzată fals că s-ar fi născut bărbat, a afectat imaginea instituțiilor statului și a președintelui. „Astfel de narațiuni nu sunt doar atacuri personale. Ele au consecințe politice și geopolitice, subminează încrederea publică și erodează credibilitatea liderilor”, potrivit ei.
Diplomata a remarcat și „manualul misoginiei”, utilizat de propagandiști: femeile în politică sunt descrise fie ca naive și slabe, fie ca „bărbați deghizați” atunci când dovedesc forță și competență.
NARAȚIUNILE LEGATE DE GEN ALE PROPAGANDEI RUSE
Galina Petrenko, directoarea organizației Detector Media din Ucraina, a explicat că propaganda rusă exploatează narațiuni legate de gen și orientare sexuală pentru a discredita armata ucraineană și valorile occidentale. „Putin însuși a afirmat că denazificarea Ucrainei înseamnă și de-LGBT-izare. Astfel, Rusia prezintă lupta pentru egalitate și diversitate drept o amenințare la adresa tradițiilor rusești”, a spus Petrenko.
Totuși, potrivit sondajelor recente, o majoritate de 67% dintre ucraineni susțin drepturi egale pentru toate genurile și pentru comunitatea LGBT.
MOLDOVA ȘI GEORGIA, ȚINTE ALE DEZINFORMĂRII IDENTITARE
Salome Giunashvili, cercetătoare la Myth Detector din Georgia, a adus în discuție campania de dezinformare care a vizat-o pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, înaintea alegerilor. „Pe 4 august am identificat o știre falsă care afirma că Maia Sandu ar fi cumpărat spermă de la actori de la Hollywood, pentru 400.000 de dolari. Site-ul fals, creat cu o săptămână înainte, imita revista OK! și era conectat la surse rusești”, a explicat experta.
Potrivit MDF, în Georgia, narațiunile anti-identitate sunt tot mai des amplificate de actori locali, nu doar străini. În ultimul an și jumătate, 20% dintre campanii au provenit de la femei care diseminează mesaje anti-feministe, restul – din surse interne.
„Dezinformarea anti-gen e parte integrantă a propagandei anti-occidentale și anti-UE promovate de sursele pro-guvernamentale și pro-ruse”, a conchis Alena Givunas.
POSIBILE SOLUȚII
Panelistele au subliniat că lupta împotriva dezinformării bazate pe gen necesită o abordare complexă – de la educație și responsabilizarea platformelor digitale, până la reacții coordonate ale statului și societății civile. „Trebuie să recâștigăm spațiul digital. Acolo se duce azi războiul pentru hegemonie culturală. Cine controlează narațiunea, controlează viitorul”, a conchis Laure Salmona.
În încheiere, Nina Jankowicz a îndemnat la solidaritate și la documentarea cazurilor de violență online. „Chiar dacă uneori pare inutil să raportezi conținut abuziv, fiecare sesizare contează. Este un semnal pentru autorități și platforme că aceste forme de violență nu pot fi ignorate”, a precizat experta.
Conferința „Unveil the Truth”, ajunsă la cea de-a treia ediție, este organizată anual pentru fact-checkerii și experții în dezinformare din țările Parteneriatului Estic, oferind un spațiu de dialog și cooperare regională în fața manipulării informaționale. Ediția din acest an s-a desfășurat la Chișinău pe data de 7-8 noiembrie.
