Președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, susține că instituția pe care o conduce nu mai poate opera „în regim de pompieri” atunci când este vorba despre alfabetizarea informațională a cetățenilor, intervenind doar în situații-limită, ci trebuie să construiască infrastructura necesară pentru ca, în 20 de ani, astfel de intervenții să fie o excepție, nu o regulă. În ediția Podcastului CuMINTE din luna decembrie, Vițu a explicat direcțiile pe care CA și le asumă în domeniul alfabetizării informaționale și media.
Potrivit șefei CA, alfabetizarea media este o componentă esențială pentru consolidarea rezilienței informaționale. „Ne-am propus să explicăm de ce este nevoie de un Consiliu al Audiovizualului, de ce reglementarea nu este cenzură, de ce sunt necesare sancțiuni și cum se aplică acestea. Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a încălca dreptul altuia la demnitate sau de a discrimina”, a subliniat Vițu.
Autoritatea din audiovizual a început, în același context, să explice publicului și prevederi din Codul serviciilor media audiovizuale, dar și modul în care sunt luate deciziile, inclusiv în legătură cu procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, proces „atacat de țări ostile”. În campania electorală din 2024, instituția a experimentat cu infografice „în stil mai umoristic”, pentru a explica noțiuni precum pluralismul, transparența proprietății media sau limitele libertății de exprimare.
La fel, împreună cu Consiliul Europei, CA a realizat primul studiu național privind nivelul de alfabetizare media. „Am încercat să mergem dincolo de ce consumă oamenii și să vedem de ce. De ce unii au mai multă încredere în influenceri decât într-un jurnalist cu 20 de ani de experiență, premiat la nivel european?”, spune președinta CA.
„Acest studiu îl găsim foarte util pentru că el vine cu formulări atât pentru donatori, cât și pentru societatea civilă, pentru noi ca autorități și pentru factorul legislativ. De educație media nu trebuie să se ocupe doar ONG-urile sau bibliotecarii și profesorii, nu doar CA. Concluzia cea mare a fost că de alfabetizare media trebuia sa ne apucam încă de ieri”, a explicat invitata podcastului.
Întrebată cine ar trebui să măsoare gradul de alfabetizare și gândire critică în Republica Moldova, Liliana Vițu consideră că este vorba de un efort comun al mai multor actori și a explicat că rolul CA ar putea fi unul analitic, axat pe explicarea declinului încrederii în mass-media și pe monitorizarea fenomenului tot mai amplu al influencerilor care nu respectă standarde etice, nu semnează coduri deontologice și nu își asumă responsabilități editoriale.
„De ce mass-media pierde teren, dar în influenceri care nu au semnat un cod deontologic, nu le pasă neapărat de cât de etici sunt sau dacă marchează că au fost plătiți să vorbească despre un produs sau altul oamenii au încredere? Este doar pentru faptul că oamenii navighează de dimineață până seara și altceva nu mai văd pentru că așa e acum obiceiul de consum sau este pentru că stai în pat cu telefonul și ai impresia acestei proximitati corporale și de aici falsa impresie că este mai aproape influencerul de el decât omul de la televiziune? Aceste lucruri e bine să fie măsurate. Deja cine și cum o face este altă întrebare. Printr-o bună coordonare se poate pune la punct, important e să se facă”, a precizat invitata.
În contextul schimbării radicale a obiceiurilor de consum media, CA își analizează și propriile instrumente de comunicare: „Dacă vrem să explicăm beneficiarului, trebuie să fim acolo unde este el. Să intrăm și noi, CA, pe TikTok sau nu – e una dintre discuțiile noastre interne”. Iar cu referire la prioritățile CA în 2026 în domeniul alfabetizării informaționale și media, Liliana Vițu s-a referit la apropierea de comunități: „Vom ieși din Chișinău. Vrem să mergem prin toată Moldova, să discutăm cu oamenii, să formăm parteneriate locale și să lucrăm direct cu beneficiarii de informație”. Instituția mai intenționează să extindă colaborarea cu societatea civilă și să se implice în programe educaționale la nivel local, nu doar prin intermediul profesioniștilor din biblioteci sau școli.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
Iar la data de 17 mai 2024 Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM) a fost aprobat de către Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii.
Scopul documentului este de a „crește nivеlul de alfabetizare infоrmаțiоnаlă și media а cetățenilor Republicii MoIdova рrin sporirea accesului la oportunități de infоrmare și învățare formală și infоrmаIă, începând cu nivеlul preșcolar și соntinuând сu toate celelalte categorii de vârstă, la care sa aibă acces inclusiv reprezentanții minorităților lingvistice și еtniсе, categoriile social-vulnerabile, grupurile cu acces limitat la informații și cele cu сеrințе educaționale speciale (сum ar fi реrsоаnе cu dеfiсiеnțе de auz sau văz etc.)”.
Printre instituțiile cu rol activ în promovarea educației media este și Consiliul Audiovizualului care a continuat să promoveze alfabetizarea informațională și media în anul 2025, potrivit planului de acțiuni aprobat de autoritate.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
