Activitatea creatorilor de conținut care informează publicul pe platformele digitale ar putea fi reglementată în Republica Moldova, însă procesul se anunță dificil și sensibil. Președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a declarat, în cea mai recentă ediție a Podcastului CuMINTE, că instituția trebuie să găsească o definiție clară a acestor creatori, să delimiteze competențele naționale de cele europene și să evite restrângerea libertății de exprimare într-un context geopolitic complicat.
Întrebată fiind despre posibilitatea reglementării activității creatorilor de conținut, a influencerilor pe platformele digitale, invitata podcastului a precizat că instituția se află în fața unei provocări majore: definirea clară a statutului creatorilor de conținut care furnizează informații în mediul online. „Urmează să dăm o apreciere printr-o definiție, să vedem dacă în general dăm o definiție a ceea ce înseamnă un creator de conținut media și poate un creator de conținut care tocmai vine să informeze”, a precizat Vițu, subliniind necesitatea delimitării acestora de creatorii orientați spre divertisment sau alte domenii.
„Va fi foarte greu să separăm apele, pentru că, în primul rând, va trebui să vedem abordarea legală — cum o facem, și e clar că intrăm pe un câmp minat, pentru că e vorba și de libertatea de exprimare”, a explicat președinta CA. Vițu a menționat că situația devine și mai complexă în condițiile în care marile platforme sunt reglementate de Regulamentul UE privind serviciile digitale (DSA), iar deciziile finale privind aplicarea acestuia revin Comisiei Europene.
„Dacă ești un influencer pe TikTok care te ocupi cu informarea și te comporți ca o televiziune, trebuie să vedem în ce măsură poate fi făcut ceva la nivel local”, a spus Vițu. Totuși, responsabilitatea de a impune sancțiuni sau măsuri tehnice platformelor aparține Comisiei Europene. În acest context, rolul autorității naționale se limitează la evaluarea legalității sau caracterului dăunător al conținutului. „Dezinformarea este dăunătoare, potrivit Codului serviciilor media. Aceste aprecieri pot fi date și, eventual, platformele pot fi informate sau Comisia poate fi informată că iată, acest cont în repetate rânduri a încălcat legislația”, a explicat ea.
Vițu a subliniat că este esențială stabilirea unor definiții clare și a unei proceduri transparente privind modul în care anumite pagini sau conturi intră sub jurisdicția CA. „Trebuie să fim foarte clari pe ce proceduri vor urma, de unde până unde CA, de unde până unde altă autoritate va interveni ca să pună în aplicare”, a precizat președinta instituției.
Ea a atras atenția și asupra riscurilor geopolitice și a presiunilor externe care pot însoți aceste procese: „Va fi și un prilej de atac din partea țărilor ostile, care vor spune că se cenzurează”. În același timp, Comisia Europeană solicită de trei ani consecutiv mai multă transparență în ceea ce privește proprietatea în presa online și scrisă. „Iată între acest ciocan și nicovală de aliniere și ajustare și între tot ce va urma ca atac al acestui proces de racordare va trebui să comunicăm și să fim cât se poate de deschiși în toate noțiunile”, a conchis invitata.
