Discuțiile contradictorii asupra felului în care este denumită limba vorbită în Republica Moldova s-au amplificat în spațiul public la sfârșitul săptămânii trecute, când Parlamentul a decis să introducă sintagma „limba română” în locul celei „moldovenești” în actele legislative si normative. Noutatea, care s-a regăsit în fluxul de știri al majorității instituțiilor media, a servit drept motiv pentru mai multe redacții cu o politică editorială prorusă să critice inițiativa și pe autorii săi, să atenționeze asupra „pericolelor” acestei modificări și să readucă în prim-plan subiecte ce țin de „moldovenism” ori „statalitate”, retorică promovată în toți acești ani în Republica Moldova de persoane sau formațiuni cu conexiuni la Moscova.
Proiectul privind substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația a fost votat de Parlament pe 2 martie 2022, în primă lectură, cu susținerea a 56 de deputați. Potrivit noilor prevederi, urmează a fi înlocuite inclusiv sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”, dar și să fie considerată desuetudinea textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 al Constituției Republicii Moldova. Inițiativa mai prevede ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă, dar și în Codul muncii, să se numească „Limba română”. Modificările ar urma să fie operate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de lege.
Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat „din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională, conținute în actele Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională și care statuează un postulat incontestabil, și anume, că limba de stat a Republicii Moldova este limba română”. Mai exact, este vorba de o decizie din anul 2013 a Curții Constituționale, care constata că limba de stat este „română”, deoarece termenul este folosit în Declarația de Independență, iar Constituția — în care la art. 13 se menționează că limba de stat este „moldovenească” — nu poate contraveni acesteia. Totuși, „prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale”, a precizat în ședința Legislativului deputata Veronica Roșca, coautoare a proiectului, pe care l-a prezentat în plen.
La scurt timp după prezentarea proiectului de lege, în Parlament a avut loc o încăierare între câțiva aleși ai poporului, în contextul în care mai mulți deputați din opoziție au ieșit în fața tribunei cu pancarte pe care erau inscripționate mesaje precum „Anticipate”, „Referendum”, „Nu vă bateți joc de Constituție”, „Moldova, moldoveni, moldovenesc”. Totodată, parlamentari din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) scandau „Moldova!” și „Rușine!”, iar câteva afișe au fost rupte.
Decizia deputaților care au votat proiectul de lege a generat mai multe discuții odată ce a rămas neclar dacă nemijlocit art. 13 din Constituție ar urma să fie modificat. Asta pentru că, pe de o parte, în timpul dezbaterilor proiectului de lege, din partea unor deputați a răsunat de mai multe ori precizarea „inclusiv în Constituție”. Pe de altă parte, pentru modificarea Constituției este nevoie de voturile a două treimi din cei 101 deputați (adică cel puțin 67 de voturi). Legile organice se adoptă de majoritatea deputaților aleși (51), iar cele ordinare – cu votul majorității celor prezenți la ședință. Confuzia s-a perpetuat și în știrile din aceeași zi ale mai multor instituții media online și TV.
ACCENTELE DIN ȘTIRILE UNOR PORTALURI CU RETORICĂ PRORUSĂ
Portalul publicației Komsomolskaia Pravda v Moldove (Kp.md) a scris despre inițiativă încă pe 27 februarie, atunci când proiectul a fost înregistrat în Legislativ, titrând: „Parlamentul Moldovei, ocolind Constituția, vrea să numească limba română: «oamenii buni» au hotărât să încalce bazele statalității” (orig. Парламент Молдовы в обход Конституции хочет назвать язык румынским: “хорошие люди” решили посягнуть на основы государственности). Autoarea recurge în știre la amestec dintre fapte și opinii: „Se creează impresia că oamenii buni fac totul în limba română. S-a aflat că, în Moldova, limbă de stat va deveni româna – ocolind Constituția, cu trimitere la «interpretarea» dubioasă a Curții Constituționale” (Складывается ощущение, что хорошие люди все делают на румынском. Стало известно, что в Молдове государственным языком сделают румынский — в обход Конституции, со ссылкой на сомнительное “толкование” КС). În ziua următoare, KP.md a publicat o știre cu următorul titlu: „«Înșelătorie națională»: Oazu Nantoi a apreciat legea PAS privind înlocuirea limbii moldovenești cu limba română în Constituție” (orig. “Национальный лохотрон”: Оазу Нантой оценил закон ПAС по замене в Конституции молдавского языка на румынский). În articol nu se oferă însă niciun detaliu despre când, unde și cu ce prilej ar fi făcut Nantoi această declarație.
Pe 2 martie, site-ul a informat despre votarea acestui proiect de rând cu adoptarea Declarației cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu mențiunea „scandal în Parlamentul Moldovei” chiar în titlu. Nici din această știre nu lipsește opinia subiectivă a jurnalistului cu privire la modificarea Constituției — „Desigur, partidul de la guvernare susține că nu schimbă nimic, ci pur și simplu rescrie – și asta e diferit, voi nu înțelegeți”. Remarca este urmată de citatul lui Mark Tkaciuk despre faptul că „dreapta moldovenească” s-a apucat de filologie.
Site-ul publicației Argumentî i faktî v Moldove (Aif.md) a abordat tematica în mare parte în aceeași cheie, anunțând pe scurt despre înregistrarea inițiativei și votarea acesteia „în ciuda blocării tribunei parlamentare de către opoziţie”. Pe 28 februarie, site-ul a scris despre criticile lansate la adresa PAS de către Igor Dodon, ex-președinte al țării și fost lider al Partidului Socialiștilor. „Noi alte probleme nu avem? Oamenii nu știu să supraviețuiască, nu au locuri de muncă, fug din țară. Să ne ocupăm de asta: locuri de muncă, salarii, pensii, dar nu cum ar trebui să se numească limba în acte”, a scris Dodon pe Telegram. Tot pe Aif.md regăsim reacția din 3 martie a Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. „Zaharova: Sub Sandu, Moldova renunță la limba maternă” (Захарова: При Санду Молдова отказывается от родного языка), potrivit titlului știrii în care reprezentanta Kremlinului mai vorbește despre un „veritabil sprijin al democrației în stil american”.
Și redacția Moldavskie Vedomosti (Vedomosti.md) a scris despre inițiativă în data de 27 februarie, iar pe 2 martie a titrat: „Comisiile parlamentare au anulat limba moldovenească” (Комиссии парламента аннулировали молдавский язык), cu referire la aprobarea proiectului de lege în cadrul comisiilor din Parlament cu o zi mai devreme, pe 1 martie. În știre este citat deputatul PAS Petru Frunze, care face mai multe precizări la subiect și comentează inclusiv dezacordul deputaților BCS. Aceștia, în opinia sa, „fac trimitere la o istorie falsă și insinuări bazate pe preferințe politice”. Știrea este completată cu detalii de context. În cea de-a doua știre din aceeași zi, Vedomosti.md a scris despre „cearta” dintre deputații din majoritatea parlamentară și cei din opoziție, a oferit detalii din proiectul de lege votat și precizări pe marginea procedurii de modificare a Constituției. Totodată, este citat socialistul Vasile Bolea, care a declarat că opoziția va sesiza Curtea Constituțională întrucât „adoptarea proiectului de lege poate avea consecințe grave pentru statul Republica Moldova”.
Trei știri despre deciziile din 2 martie au fost publicate și pe portalul Actualtati.md. Una relatează în trei fraze despre votarea proiectului de lege; în cea de-a doua, despre tribuna blocată de către exponenții BCS, autorii califică inițiativa drept una „scandaloasă”; a treia știre informează de la briefingul susținut mai devreme de deputații Vasile Bolea și Valeriu Muduc din opoziție, care au declarat între altele că proiectul este un „absurd juridic” ce ar putea avea „consecințe grave pentru statul Republica Moldova”. În ziua următoare, portalul a publicat o știre cu declarațiile lui Igor Dodon, făcând trimitere la Sputnik: „Redenumirea limbii moldovenești în română este o altă încercare a conducerii țării de a distrage atenția cetățenilor de la multe probleme, de a crea tensiune în societate pentru ca oamenii să vorbească despre asta și nu despre probleme de actualitate”.
CUM S-A VĂZUT SUBIECTUL LA POSTURILE CU LICENȚA SUSPENDATĂ
Votarea proiectului de lege în ziua de 2 martie a fost reflectată inclusiv de posturi ale căror licențe au fost suspendate în decembrie 2022 „în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice”. Unele continuă să producă conținut informativ-analitic, iar în știrile ce vizează tematica limbii române acestea au pus accent pe îmbrâncelile din Legislativ.
Mediacritica a scris anterior despre faptul că Primul în Moldova își plasează emisiunile pe site-ul postului de televiziune, pe pagina de Facebook a instituției, dar și pe canalul de YouTube al acesteia. După suspendarea licenței, Primul în Moldova și-a intitulat programul informativ „Vremuri Bune”, ce amintește de mesajul cu care, în 2021, PAS s-a lansat în alegeri. „Adio, limba moldovenească?” este întrebarea retorică de pe burtiera știrii din buletinul serii de 2 martie, în care jurnaliștii au relatat despre votul din Parlament. În material este citată direct Veronica Roșca, cu intervenții de la tribuna Legislativului, fiind inserate imagini cu deputați din opoziție, care au blocat tribuna. Reportera postului TV accentuează în știre că nu este vorba de un proiect de modificare a Constituției, ci de unul ordinar. Ea mai precizează că deputații Partidului Șor „au avertizat de dimineață că vor boicota și această ședință a Parlamentului deoarece forul legislativ s-a transformat într-o farsă cu participarea PAS și cu Maia Sandu pe post de regizor”. Replica celor vizați/acuzați lipsește.
„Limba moldovenească, alungată de acasă” este titlul emisiunii de autor „Flori de mucegai”, din 3 martie, prezentată la Primul în Moldova de Valeriu Reniță. În cele aproape șapte minute, el reflectă asupra „adevărului despre identitatea celor două limbi” și se referă la „așa-zisele modificări tehnice în Constituție, care, practic, alungă limba moldovenească din propria ei casă. Prin urmare, adevărul științific e folosit drept unealtă de a ridiculiza Constituția Moldovei și de a submina fățiș statalitatea moldovenească”. Totodată, Reniță face legătura dintre această decizie, unioniști și actul Unirii, despre care insinuează că s-ar dori a fi pregătită „lezând demnitatea națională a moldoveanului”. „E absurd ca o constituție să fie subordonată unei legi, fie aceasta și Declarația de Independență”, mai crede Reniță cu referire la decizia din 2013 a Înaltei Curți, care a statuat, de fapt, opusul opiniei sale.
Buletinele realizate de NTV Moldova pot fi urmărite în continuare la Exclusiv TV, ambele posturi fiind deținute de aceeași companie. Știrea din 2 martie la subiectul limbii române, cu titlul „Altercații provocate de limba română”, a expus pe scurt motivele elaborării proiectului de lege, prevederile documentului, altercațiile dintre parlamentari. „Deputații s-au tras de mâneci și pe parcursul prezentării rapoartelor la proiectul de lege. Haosul s-a amplificat după procedura de vot, când majoritatea parlamentară aplauda, iar opoziția cerea anticipate”, potrivit jurnalistei.
Mediacritica a scris și despre faptul că echipa redacțională a postului TV6 produce deja buletine de știri pentru Orizont TV, fiind difuzate din platoul TV6 și distribuite pe Youtube și Facebook. Și această redacție a informat despre „decizia cu altercații din Parlament”, punând accent pe „scandal” și „îmbrânceli”. Reporterii au citat indirect motivațiile expuse de autori pentru a promova proiectul de lege și au enumerat principalele modificări. De rând cu intervențiile Veronicăi Roșca, ale lui Igor Grosu, președintele Parlamentului, și ale lui Mihail Druță, toți exponenți ai PAS, canalul TV a inclus și reacțiile lui Vasile Bolea și Valeriu Muduc de la BCS, din cadrul conferinței de presă a celor doi.
Pe portalul postului Accent TV, de asemenea cu licența suspendată, pe 2 martie a fost publicată o știre cu titlul „Procedeu nou marca PAS: «Inițiativă tehnică» de modificare a Constituției”. Articolul conține acuzațiile fracțiunilor Partidului Șor și BCS, fără asigurarea dreptului la replică. O altă știre este realizată în baza unei scurte postări a lui Nicolae Eșanu pe pagina sa de Facebook. „Dacă conceptul de «modificări tehnice în Constituție» va fi implementat, aceasta va fi o dovadă clară că absoluta majoritate a juriștilor sunt fie lași, fie analfabeți sau, în cel mai bun caz, potlogari. Și nu ne rămâne decât să ne rugăm să nu vină la guvernare un dement, gata să se folosească de acest precedent și de alte găselnițe pentru a comite fapte monstruoase”, a scris juristul, fiind citat integral pe site-ul A-tv.md.
CUM A INFORMAT POSTUL PUBLIC DE TELEVIZIUNE
În ediția „Mesager” din 2 martie de la Moldova 1, jurnaliștii au deschis buletinul cu subiectul vizat și au titrat „Adio, limba «moldovenească»”, informând că „limba română va lua locul limbii moldovenești”. Și postul public a descris „scandalul” iscat între deputați – „conflictul nu s-a rezumat doar la cuvinte, a culminat cu îmbrânceli între deputații PAS și cei din opoziție” -, a inclus intervenția de la tribună a Veronicăi Roșca și pe cea a Lilianei Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. În aceeași știre, redacția instituției media a recurs și la titlul „Limba română, cu acte în regulă”.
Subiectul a fost reluat și în cadrul ediției din aceeași seară a emisiunii „În context”, invitat în platou fiind deputatul PAS Vasile Șoimaru, membru și al primului Legislativ al Republicii Moldova. Discuțiile au fost abordate în cheia „adevărului istoric și științific” ce vizează limba română.
Pe site-ul postului TV, pe lângă știrea care anunță despre votarea inițiativei în primă lectură, jurnaliștii au mai relatat „ce spun oamenii din Bălți despre folosirea sintagmei «limba română» în legislația națională”, opiniile acestora fiind împărțite, precum și despre reacția ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, la criticile Moscovei în legătură cu decizia Parlamentului.
CONCLUZIE
Subiectul limbii române a generat mai multe știri cu o singură sursă, dezechilibrate, cu amestec dintre fapte și opinii și fără garantarea dreptului la replică, norme impuse de Codul deontologic al jurnalistului. Dar mai relevant este faptul că felul în care a fost abordată problema a trădat, din nou, alinierea unor instituții media la retorica prorusă și mesajele promovate de Kremlin. Analiza unor titluri, exprimări ale jurnaliștilor sau ale surselor pe care au ales să le citeze confirmă zicala că „diavolul se ascunde în detalii”, or, diferența subtilă între titlurile „Adio, limba moldovenească?” și „Adio, limba «moldovenească»” o fac doar câteva semne de punctuație, dar care schimbă sensul și le oferă celor care aleg să citească un anumit site sau să urmărească un anumit post de televiziune o perspectivă cu totul diferită asupra problemei.
Victoria Dodon
Analiza a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea educației media în rândul cetățenilor prin conținut media de calitate”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în perioada noiembrie 2022- martie 2023, cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR). Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale organizației IWPR sau ale partenerilor săi.
