Demisia Guvernului, anunțată vineri, 10 februarie, și desemnarea unui nou candidat la funcția de premier au „deschis” principalele buletine de știri din aceeași zi. Mai multe posturi de televiziune au completat subiectul cu comentarii și interpretări oferite de analiști politici, opinii pro și contra ale cetățenilor, dar și cu expunerea unor situații controversate în care a fost implicat Dorin Recean, candidatul desemnat de Președinție la funcția de prim-ministru.
Tema zilei a fost abordată inclusiv de posturi ale căror licențe au fost suspendate în decembrie 2022 „în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice”. Decizia a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale, a cărei președintă era Natalia Gavrilița. TV6, NTV Moldova, RTR Moldova, Primul în Moldova își continuă activitatea și produc buletine de știri pentru spațiul online și/sau pentru alte posturi de televiziune.
Am ales să analizăm felul în care au reflectat subiectul zilei trei din cele patru posturi licențele cărora au fost suspendate. În cazul RTR Moldova, ale cărui produse au „migrat” la Cinema 1, programele informative nu sunt disponibile online și nu pot fi urmărite în reluare prin intermediul distribuitorilor de servicii media audiovizuale.
„CRONOLOGIA” DEMISIEI
Guvern. Ora 13.00
Într-un briefing, prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat demisia Guvernului după 18 luni de mandat. Anunțul a fost făcut la scurt timp după revenirea ei de la Bruxelles, unde a participat la a șaptea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. „Dacă Guvernul ar fi avut acasă aceeași susținere și încredere pe care am simțit-o de la partenerii noștri europeni, am fi reușit să avansăm mai mult și mai repede”, a spus Natalia Gavrilița în prima parte a discursului său, continuând cu descrierea contextului în care a preluat guvernarea, precum și cu realizările Executivului pe care l-a condus. După acest anunț, Natalia Gavrilița nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.
Parlament. Ora 14.30
În aceeași zi, la scurt timp, deputați de opoziție din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), în frunte cu Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, au calificat demisia drept una rușinoasă și o măsură întârziată. Vlad Batrîncea a precizat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va participa la consultările privind candidatura unui nou prim-ministru, insistând pe organizarea alegerilor parlamentare anticipate. El a mai menționat că fracțiunea BCS a fost invitată la consultări privind desemnarea unui nou candidat la funcția de premier cu 40 de minute înainte de începerea acestora, timp care, potrivit lui, este insuficient pentru a convoca cei peste 30 de deputați ai fracțiunii și pentru a desfășura consultări politice interne.
Președinție. Ora 15.40
Într-un alt briefing, președinta Maia Sandu a anunțat că a avut consultări cu fracțiunile parlamentare, iar în urma discuțiilor a semnat decretul prin care l-a desemnat pe unul dintre consilierii săi, Dorin Recean, în calitate de candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Președinta a mai precizat că fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a declarat sprijinul pentru Dorin Recean, fapt confirmat de Igor Grosu, președintele Parlamentului. În același briefing, Dorin Recean a anunțat că, în scurt timp, va forma garnitura guvernamentală și a enumerat prioritățile cu care va prelua guvernarea: ordinea și disciplina în instituții, o nouă viață pentru economie, pacea și stabilitatea, dominanta programului de guvernare fiind integrarea europeană.
Convocări și consultări
Briefingul de la Președinție și cel de la Guvern au fost precedate de convocarea la Președinție a unor miniștri din Cabinetul condus de Natalia Gavrilița, precum și a unor deputați din fracțiunea PAS. Aceștia nu au oferit însă detalii pentru presă.
Tot la Președinție, după anunțul făcut de Natalia Gavrilița, a ajuns și Marina Tauber, deputată a Partidului Șor, fracțiune de opoziție. Ea a declarat jurnaliștilor că a fost chemată la discuții cu 10 minute înainte de începerea consultărilor și că acestea au fost mimate. Deputata Partidului Șor a mai spus presei că fracțiunea pe care o reprezintă are propriul candidat la funcția de premier – Ilan Șor, liderul formațiunii politice. Marina Tauber a mai precizat că Partidul Șor va susține candidatul desemnat de Președinție în cazul în care acesta își asumă să achite integral facturile cetățenilor Republicii Moldova pentru lunile de iarnă, așa cum a propus Ilan Șor.
REFLECTAREA DEMISIEI ȘI DESEMNĂRII UNUI NOU CANDIDAT
Primul în Moldova
Buletinele de știri produse de Primul în Moldova pot fi urmărite pe site-ul postului de televiziune, pe pagina de Facebook a instituției, dar și pe canalul de YouTube al acesteia. După suspendarea licenței, Primul în Moldova și-a intitulat programul informativ „Vremuri Bune”, ce amintește de mesajul cu care, în 2021, PAS s-a lansat în alegeri, dar și de denumirea programului de guvernare al Cabinetului de miniștri condus de Natalia Gavrilița („Moldova vremurilor bune”).
Primul în Moldova a reflectat subiectul demisiei Guvernului, dar și al desemnării unui nou candidat la funcția de prim-ministru în peste 12 minute din cele 37 cât a durat buletinul de știri. Instituția a difuzat trei materiale consecutive. În primul (2.48 minute), Natalia Gavrilița apare cu două intervenții directe de la briefingul de la Guvern. Instituția a nuanțat că Natalia Gavrilița „a întors spatele presei, refuzând să răspundă la întrebări”. Afirmația a fost succedată de întrebările jurnaliștilor, care au răsunat în sală, printre care: „Spuneți-ne, este adevărat că partenerii din Vest stau în spatele demisiei dvs.?” (traducere din rusă – «Скажите, это правда что за вашей отставкой стоят западные партнеры?»). Buletinul de știri a început cu remarca: „Abia revenită în țară de la Bruxelles, premierul Natalia Gavrilița, și-a anunțat astăzi demisia (…)”.
Cel de-al doilea subiect, cu o durată de 7.35 minute, este anunțat generic „Noii oameni «buni»” printr-o imagine afișată pe ecran, sugerând prin ghilimele sensul invers al afirmației, ceea ce poate fi calificat drept ironie și manipulare prin tehnica sugestiei.
În acest material, Primul în Moldova relatează despre faptul că Dorin Recean este candidatul desemnat la funcția de premier. Instituția completează subiectul cu declarația Marinei Tauber, venită pentru consultări la Președinție. Jurnaliștii susțin generalizând: „Reprezentanții opoziției au spus că aceste consultări nu sunt decât o mimare și s-au declarat în favoarea alegerilor anticipate”, fără a-i cita sau a-i arăta în imagini pe deputații BCS care, în aceeași zi, au avut un briefing la acest subiect. În intervenția sa de la Primul în Moldova, Marina Tauber nu a vorbit despre necesitatea unor alegeri anticipate, ci a precizat mimarea consultărilor.
Materialul mai continuă cu afirmația: „Potrivit președintelui, în această perioadă dificilă, Moldova are nevoie de un nou guvern fără a preciza de ce Natalia Gavrilița, atât de lăudată de partenerii europeni în recenta sa vizită la Bruxelles, nu a mai fost potrivită pentru șefia Guvernului.” Această nuanțare, care se regăsește și în primul material, vine să sugereze, de fapt, că autoritățile centrale ale Republicii Moldova ar pierde din încrederea oferită de partenerii europeni.
În aceeași știre, în mai mult de jumătate din spațiul oferit materialului, timp de aproape patru minute, demisia Guvernului este comentată de fostul premier Ion Chicu, precum și de Stanislav Pavlovschi, fost vicepreședinte al Platformei Demnitate și Adevăr, dar și fost procuror și judecător. Ambii au lansat mai multe critici, dar și acuzații la adresa Guvernului condus de Natalia Gavrilița: „Motivul principal al demisiei sunt rezultatele catastrofale ale gestionării treburilor în țară”; „Activitatea doamnei Gavrilița provoca nemulțumiri atât în rândul populației, în rândul poporului, cât și în rândul partenerilor de dezvoltare, chiar și din partea doamnei președinte”; „Demisia doamnei Gavrilița a fost provocată de nereușitele acestui Guvern”; „Regimul stării de urgență a fost un instrument folosit de guvernare pentru a evita Parlamentul în deciziile importante”; „Niciunul din fostul Guvern nu merită nu că să fie ministru, dar nu merită cel mai elementar sau jos post din ierarhia publică” ș.a.
Niciuna din aceste, dar și alte opinii exprimate de Ion Chicu și Stanislav Pavlovschi nu au fost echilibrate prin oferirea dreptului la replică.
Cel de-al treilea material (1.48 minute) din cadrul aceluiași buletin prezintă succint biografia lui Dorin Recean, fiind completat cu afirmații acuzatoare lansate anterior la adresa acestuia. Autorii știrii amintesc că „Ilan Șor a declarat că Dorin Recean ar deține mai multe proprietăți nedeclarate și că ar avea peste șapte milioane de euro și dolari în conturi bancare din străinătate”. Jurnaliștii precizează însă că noul candidat la funcția de prim-ministru a negat aceste afirmații pe pagina sa de Facebook.
În material se mai face referire la acuzații lansate în spațiul public de unul dintre liderii Platformei DA, Alexandru Slusari, care a declarat că „în calitate de consilier al președintelui, Recean ar promova oamenii lui Plahotniuc în funcții importante în cadrul Ministerului de Interne, care ar fi fost implicați în filarea opoziției, a jurnaliștilor și a liderilor societății civile”. Autorii amintesc că Alexandru Slusari l-a numit pe Dorin Recean „păpușar care nu a făcut nimic în perioada 2013 – 2014, pentru a opri capturarea statului, iar acum discreditează autoritățile”. Primul în Moldova nu i-a oferit lui Dorin Recean drept la replică.
NTV Moldova – Exclusiv TV
NTV Moldova este deținută de compania Exclusiv Media. Firma mai deține licență și pentru postul Exclusiv TV, respectiv buletinele realizate de NTV Moldova pot fi urmărite în continuare la Exclusiv TV, fiind plasate și pe pagina de Facebook a postului de televiziune.
Tema zilei a fost reflectată în trei materiale consecutive, cu o durată totală de 11 minute.
În prima știre, autorii o citează direct pe Natalia Gavrilița, completând materialul cu voci ale miniștrilor convocați la sediul Președinției, mai devreme de ora briefingului de la Guvern.
În cea de-a doua, instituția anunță despre candidatul desemnat de Președinție, citându-i direct pe Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu.
În al treilea material se face trimitere la opoziția parlamentară (BCS și Partidul Șor) care s-a arătat nemulțumită de felul în care au fost invitați la consultări, precizând că au fost încălcate mai multe prevederi ale legislației în vigoare, dar și că aceste consultări au fost mimate. În material lipsește dreptul la replică.
TV6 – Orizont TV
Compania Media Resurse, deținătoarea licențelor posturilor TV6 și Orhei TV, a anunțat la 7 februarie că și-a reprofilat parțial activitatea. Potrivit declarației companiei, firma prestează servicii de producere a conținului media și oferă în chirie echipament tehnic, iar un prim client ar fi postul Orizont TV.
Astfel, aceeași echipă redacțională continuă să producă buletine de știri pentru Orizont TV, fiind difuzate din platoul TV6. Programele informative sunt distribuite și pe pagina de Facebook a TV6.
În buletinul difuzat de Orizont TV, subiectul a fost reflectat în trei materiale. În primul (3.40 minute), autorii amintesc despre ședința de la Președinție care a precedat demisia Guvernului. În material este citat direct deputatul PAS Radu Marian, citată direct și indirect Natalia Gavrilița, indirect – președinta Maia Sandu, dar și, succint, câțiva miniștri, precum și președintele Parlamentului, Igor Grosu.
În cel de-al doilea material (5.37 minute) a fost oferit spațiu Maiei Sandu, lui Igor Grosu și lui Dorin Recean, dar și opoziției parlamentare – Marina Tauber și Vlad Batrîncea. Reprezentanții opoziției au acuzat Președinția că au mimat consultările. Autorii nu au oferit Președinției drept la replică.
În cel de-al treilea material, cu o durată de aproape 10 minute, sunt citați șase analiști politici și juriști: Roman Mihăeș, Pavel Midrigan, Anatol Țăranu, Ion Tăbârță, Teo Cârnaț, Corneliu Ciurea. Unii au făcut etichetări acuzatoare la adresa Guvernului condus de Natalia Gavrilița. Acestea nu au fost însă echilibrate prin oferirea dreptului la replică: „Unul dintre cele mai slabe guverne de la Independență încoace”; „Au fost mai mult ONG-iști. ONG-iștii când stau în ONG-uri și folosesc granturile de peste hotare sunt mari experți, mari specialiști, totul știu. Cum îi pune la o funcție oarecare nimic nu se primește”; „Ne-au transformat într-o țară de cerșetori”; „O batjocură – atitudinea față de opoziția actuală”.
Pe Roman Mihăeș reportera l-a întrebat sugestiv: „Credeți că protestele de anul trecut au influențat cumva demisia Guvernului Gavrilița?”, cu referire la protestele organizate de Partidul Șor în a doua jumătate a anului 2022. „Da, sigur (indiscifrabil) a contribuit (…)”, a răspuns Roman Mihăeș.
Corneliu Ciurea pare să răspundă la aceeași întrebare, dar fără să fie inclusă în intervenția acestuia: „Datorită protestelor, în mare măsură, s-a copt decizia de a schimba prim-ministrul”.
În intro-ul materialului, prezentatoarea afirmă: „Demisia Guvernului era așteptată, iar acest lucru s-a produs și pe fundalul protestelor de la sfârșitul anului trecut, o spun mai mulți experți și analiști politici din țara noastră”. Astfel, autorii manipulează prin generalizare.
În informația de context, prezentată la finalul materialului, autorii afirmă: „Potrivit Barometrului Opiniei Publice, prezentat în decembrie, mai mult de o jumătate dintre cetățeni spuneau că Guvernul Nataliei Gavrilița este cel mai slab din istorie”. De fapt, se face referire la Barometrul Opiniei Publice pentru care 1.132 de respondenți au fost întrebați: „Cum ați aprecia activitatea Guvernului condus de doamna Gavrilița comparativ cu guvernările precedente?”, fiindu-le oferite următoarele variante de răspuns: Mult mai bună (2.80%), Mai bună (17.20%), Neschimbată (20.90%), Mai rea (22.30%), Mult mai rea (29.80%), NȘ/NR (6.90%).
Astfel, autorii generalizează prin „mai mult de o jumătate dintre cetățeni”, amestecă fapte cu opinii prin „cel mai slab din istorie” și omit să precizeze la care istorie se referă.
CONCLUZII:
- În materialele realizate de Primul în Moldova și Orizont TV (TV6), monitorizate pentru această analiză, au fost identificate mai multe derapaje de la deontologia jurnalistică și standardele unui jurnalism corect prin folosirea unor tehnici de manipulare precum generalizarea, sugestia, isronia, amestecul dintre fapte și opinii.
- Primul în Moldova și Orizont TV (TV6) au completat știrile despre demisia Guvernului și desemnarea unui nou candidat prin citarea unor foști demnitari, analiști politici/experți, opiniile cărora au rezonat în mare parte cu politicile editoriale ale acestor instituții și care au lansat acuzații la adresa Cabinetului de miniștri condus de Natalia Gavrilița. Potrivit legislației audiovizuale, jurnaliștii trebuie să asigure reflectarea echilibrată a diferitor opinii în știri.
- Toate cele trei instituții de presă nu au asigurat dreptul la replică atunci când au fost lansate acuzații, ceea ce contravine Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Aceeași rigoare o impune și Codul Serviciilor Media Audiovizuale, care obligă, în cadrul emisiunilor de știri și dezbateri, „asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică”.
Anastasia Nani
Analiza a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea educației media în rândul cetățenilor prin conținut media de calitate”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în perioada noiembrie 2022- martie 2023, cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR). Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale organizației IWPR sau ale partenerilor săi.
