La data de 7 ianuarie 2025, fondatorul și directorul executiv al companiei americane Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat că rețelele sociale pe care le deține vor renunța la programul de fact-checking. Se întâmplă într-o eră digitală în care rețelele sociale au un impact major asupra opiniei publice sau a distribuirii dezinformării. Deocamdată, decizia vizează Statele Unite ale Americii. Mediacritica a solicitat opinia mai multor experți cu referire la acest subiect și impactul unei eventuale decizii similare pentru Republica Moldova.
CE PRESUPUNE PROGRAMUL DE FACK-CHECKING
În iunie 2021, Meta anunța că „pentru a combate răspândirea dezinformării și a oferi oamenilor informații cât mai de încredere, Meta colaborează cu verificatori independenți de fapte, certificați prin intermediul rețelei internaționale non-partizane International Fact-Checking Network (IFCN)”. Meta mai spunea atunci că nu companii private „ar trebui să decidă ce este adevărat sau fals” și că, respectiv, au recurs la „o rețea globală de parteneri de verificare a faptelor care analizează și evaluează independent potențiala dezinformare pe Facebook, Instagram și WhatsApp”. „Activitatea lor ne permite să luăm măsuri și să reducem răspândirea conținutului problematic în aplicațiile noastre”, mai scria atunci compania.
Programul de verificare a faptelor al Meta include peste 90 de organizații care lucrează în mai mult de 60 de limbi la nivel global, potrivit sursei. Printre acestea, se numără și Republica Moldova.
Anunțul lui Mark Zuckerberg privind încheierea programului de fack-checking afectează SUA. Euronews precizează că, în cazul Uniunii Europene, Meta ar trebui întâi de toate să prezinte Comisiei Europene o analiză detaliată de evaluare a riscurilor.
EXISTĂ RISCURI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA?
Editorul-șef al portalului Stopfals.md Mihai Avasiloaie, al Asociației Presei Independente, unica instituție media de fact-checking din Republica Moldova care are un parteneriat cu Meta privind verificarea faptelor, a precizat pentru Mediacritica că deocamdată nu a intervenit nicio schimbare în colaborarea cu gigantul IT. Totuși, dacă decizia ar afecta Republica Moldova, „s-ar face un deserviciu democrației prin încurajarea dezinformării de orice fel”.
„Acum, mai ales în contextul războiului hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, este nevoie chiar de intensificarea eforturilor de combatere a dezinformării, inclusiv prin dezvoltarea unor mecanisme eficiente în acest sens, iar rețelele de socializare trebuie să asigure astfel de mecanisme. Dezinformarea și haosul informațional de pe social media sunt probleme grave și nu ne putem ascunde după conceptul de libertate de exprimare în situația în care acesta este folosit împotriva libertății de exprimare însăși. Rețelele sociale trebuie să conștientizeze rolul major pe care îl au în lume și să se responsabilizeze din acest punct de vedere pentru a dezvolta instrumente care să ajute utilizatorii să combată dezinformarea și să contribuie la un mediu mai curat pe rețelele de socializare. Iată de ce dezvoltarea instrumentelor de protecție a consumatorilor este o necesitate, la fel ca și fact-checkingul onest, care este foarte important pentru a ajuta oamenii să verifice informațiile. Orice încercare de a-l asocia cu cenzura este în sine o distorsionare a realității”, precizează jurnalistul.
Potrivit expertului în monitorizare media la WatchDog.MD, Andrei Rusu, în contextul războiului hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova, dar și într-un an electoral, colaborarea dintre autorități și platformele digitale, în special Meta, este foarte importantă. Totuși, Moldova „nu trebuie să se bazeze doar pe faptul că platformele digitale vor reacționa la fiecare apel”.
„Ca să avem o societate rezilientă la falsuri, autoritățile trebuie să investească în educația mediatică a cetățenilor. Da, este un proces mai dificil, dar astfel excludem ca la fiecare scrutin electoral moldovenii să fie ușor manipulați de către Kremlin. Totodată, autoritățile trebuie să comunice transparent cu cetățenii despre acțiunile pe care le întreprind. Iar platforme digitale ca Meta pot fi utilizate pentru amplificarea acestor mesaje, pentru a nu lăsa spațiu de manevră surselor de dezinformare”, consideră Andrei Rusu.
Analista organizației Expert Forum din România, Mădălina Voinea, observă un potențial impact negativ și asupra țării vecine, dar și a regiunii.
„Cel puțin ca direcție, dacă noua atitudine Meta este că dezinformarea nu există, ci reprezintă libertate de exprimare, ne lasă vulnerabili în fața unui val de campanii coordonate care încearcă să construiască narațiuni anti-UE și anti-NATO în perioade în care oricum suntem vulnerabili din cauza problemele socio-economice reale din societatea noastră. Contextul unui război informațional nu poate fi tolerat drept free speech, iar această decizie a Meta trebuie clarificată de autoritățile naționale. Ce înseamnă pentru alte arii de acțiune împotriva dezinformării? De exemplu, monitorizarea spațiului informațional după operațiuni de influență coordonate este direct legată de răspândirea dezinformării. Ucraina, Moldova, UE trebuie să clarifice rapid poziția Meta și care sunt acțiunile concrete care vor fi luate având în vedere contextul electoral din 2025”, observă experta.
OPORTUNITĂȚI ȘI LIMITE
Andrei Rusu a precizat pentru Mediacritica că, între timp, procesul de verificare a informațiilor „rămâne a fi birocratic”: „Totuși existența acestuia permite platformei să restricționeze anume conținutul dăunător. Ne-am fi dorit ca acest proces să fie unul mai rapid, deoarece Kremlinul poate lansa zeci de falsuri în timp ce lupți doar cu unul”.
Acest fapt îl confirmă și Mihai Avasiloaie: „Acest parteneriat își are limitele sale, pentru că din momentul în care este publicat un conținut fals și până acesta este etichetat ca atare, cu ajutorul verificatorilor de fapte, trece mai mult timp. În plus, există anumite limitări impuse de Meta, care vrea să se asigure astfel că nu este acuzată că face partizanat politic”.
„Nevoia de schimbare există, cu siguranță trebuia să ne modificăm pozițiile, doar că în direcția opusă. Trebuia să vedem unde fact-checkingul eșuează în a stopa dezinformarea și să adăugăm prebunking și conținut verificat pe platforme, nu să strângem rândurile și să lăsăm spațiul informațional asemenea unui Vest Sălbatic pentru dezinformare. TikTok a lăsat asta să se întâmple în România și vedem care a fost rezultatul”, conchide și Mădălina Voinea.
