Într-un context marcat de creșterea accelerată a riscurilor din mediul online – de la dezinformare și manipulare algoritmică, la fraude digitale și exploatarea utilizatorilor vulnerabili – autoritățile din Republica Moldova vorbesc tot mai des despre necesitatea unor intervenții sistemice. Secretara de stat pentru digitalizare la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, a declarat într-un interviu pentru Media Azi că protecția spațiului informațional nu mai poate fi abordată fragmentar și că este nevoie de un „scut digital” adaptat noilor realități tehnologice.
„Astăzi, siguranța online nu mai poate fi tratată fragmentat. Avem nevoie urgent de un «scut digital» care să se extindă și asupra rețelelor sociale. Pentru că modul în care funcționează algoritmii poate amplifica polarizarea sau dezinformarea”, a subliniat Michelle Iliev.
Ea afirmă că acest efort este strâns legat de procesul de aliniere la legislația Uniunii Europene, în special de transpunerea Digital Services Act (DSA), care vizează responsabilizarea platformelor online. Potrivit acesteia, una dintre cele mai frecvente confuzii în spațiul public este asocierea reglementării cu cenzura. „Digital Services Act nu spune oamenilor ce au voie sau nu să spună pe Internet. În schimb, cere platformelor mari să își asume responsabilitatea pentru conținutul ilegal și pentru riscurile sistemice pe care le creează”, explică Iliev.
Michelle Iliev compară aceste reguli cu cele din trafic, menite să prevină abuzurile, nu să limiteze libertățile: „Avem reguli de circulație nu pentru a interzice condusul unui vehicul, ci pentru a preveni accidentele”. În același timp, ea atrage atenția asupra limitelor actuale ale cooperării cu marile platforme digitale și asupra vulnerabilităților pe care acestea le implică pentru state precum Republica Moldova. „Este evident că o singură persoană pentru întregul spațiu informațional european nu poate identifica cu ușurință cum este targetată o țară precum Republica Moldova”, menționează secretara de stat, subliniind necesitatea unei abordări proactive din partea autorităților.
Un alt risc major îl reprezintă rețelele de conturi false și mecanismele de amplificare artificială a conținutului. În acest sens, una dintre soluțiile discutate la nivel european este introducerea unor mecanisme de identificare digitală a utilizatorilor, care să confirme autenticitatea acestora fără a compromite datele personale.
Interviul evidențiază și nivelul insuficient de alfabetizare digitală. „Faptul că un copil știe să folosească un smartphone nu înseamnă că înțelege riscurile din mediul online”, avertizează Iliev, citând date îngrijorătoare: „Copiii au 80% încredere în răspunsurile oferite de chatboturi și în conținutul de pe rețelele de socializare”.
Impactul rețelelor sociale asupra tinerei generații este descris ca fiind profund, influențând percepția asupra realității, relațiilor și propriei identități. „Vedem deja probleme serioase: cyberbullying, dependență digitală, manipulare sau exploatare online”, afirmă oficiala.
În acest context, autoritățile analizează inclusiv măsuri de protecție a minorilor, inspirate din practicile altor state europene, precum limitarea accesului la platforme sau introducerea unor mecanisme de verificare a vârstei prin portofelul digital. „Scopul nu este controlul, dar protecția copiilor în mediul online”, precizează Iliev.
Pe termen mediu, un spațiu informațional mai sănătos ar însemna, în opinia sa, eliminarea conținutului fals, etichetarea clară a materialelor generate de inteligența artificială și un control mai eficient al accesului minorilor.
În final, Michelle Iliev subliniază că transformarea digitală nu depinde exclusiv de reglementări, ci de cooperarea între instituții, mediul privat și cetățeni: „UE oferă cadrul, regulile și resursele. Dar rezultatul final depinde de noi. Direcția este clară, dar viteza depinde de cât de bine lucrăm împreună”.
