Narațiune nouă în presa din Moldova, element al războiului hibrid: „Poporul nu mai vrea în UE, acolo unde guvernarea îl duce cu forța”

Pe parcursul lunii noiembrie, în media pro-Kremlin a început să se evidențieze o narațiune nouă: poporul Republicii Moldova nu mai vrea în Uniunea Europeană, acolo unde este dusă aproape cu forța de către actuala putere, și cu atât mai puțin nu vrea în NATO, deși puterea militarizează țara „cu forța”. Drept alternativă, oamenii vor în Uniunea Euroasiatică și colaborare cu țările Comunității Statelor Independente (CSI). Acest mesaj este împletit iscusit cu evenimentele cotidiene și apare repetitiv în media din Rusia, preluat cu râvnă de clonele portalurilor interzise, dar și de o parte din media națională și cea din Găgăuzia. Narațiunea este periculoasă mai ales în contextul angajamentului Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană.

Cum a apărut și care sunt cutiile de rezonanță

La 8 noiembrie, o bună parte a presei din Rusia l-a citat pe secretarul Consiliului de securitate de la Moscova, Nikolai Patrușev, cu declarația că „conducerea Moldovei nu ascultă de opinia poporului și acționează sub presiunea Vestului, luând cursul către aderarea la Uniunea Europeană”, adăugând că țara este supusă românizării, renunță la suveranitate și la identitatea națională și riscă să devină o nouă victimă a politicii coloniale a Vestului.

În afară de portalurile rusești, declarația s-a răspândit rapid și pe o parte din portalurile de la noi, mai ales din autonomia găgăuză: Gagauzvedomosti.md, Nts-tv.md, Noi.md. Toate au publicat informația ca atare, fără vreo distanțare sau contrabalanță. Singurul portal în limba română care a publicat știrea, Vocea Basarabiei, a transmis declarația cu distanțarea corespunzătoare, luând între ghilimele „îngrijorarea” lui Patrușev și „românizarea” Moldovei.

Repetă o minciună de multe ori și ea va deveni adevăr”

La 14 noiembrie, un alt oficial al Kremlinului emite același mesaj, dar cu alte cuvinte. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, este citat cu declarația că rezultatele alegerilor locale din Moldova arată „tendința moldovenilor de a dezvolta relațiile cu Rusia”. De această dată, doar portalul Eurasianews.md, destinat publicului Moldovei, a preluat știrea.  

La 15 noiembrie, jurnalistul din Moldova Valeri Demidețchi, care apare ca invitat într-o emisiune a agenției ruse News Front, afirmă că „toate sondajele despre unirea cu România, dar și despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu sunt susținute de majoritatea populației Moldovei”.

La 17 noiembrie, mesajul devine și mai categoric, vociferat de o persoană proaspăt aleasă într-o structură a Uniunii Euroasiatice, Veaceslav Perju, prezentat ca președinte al Consiliului Obștesc din Moldova. El este citat de Gagauznews.com cu declarația că „conducerea Moldovei vrea în UE, dar poporul – în Uniunea Euroasiatică”. În fragmentul din interviul acordat rețelei Sputnik, preluat de Gagauznews.com, acesta spune (min.1.20): „Se creează percepția că există două realități: o realitate este poporul și opinia lui. Și sondajele arată că marea majoritate a locuitorilor Moldovei, care este un stat multinațional, se pronunță pentru intensificarea relațiilor prietenești cu Rusia și alte țări din CSI și, desigur, se pronunță pentru statalitatea Moldovei, pentru limbă și altele. Dar, cu regret, conducerea țării, și nu doar președintele, dar Guvernul și Parlamentul, de facto, reprezintă o forță unică pro-occidentală, acționează pe un alt vector. E o situație uimitoare și asta îngrijorează marea majoritate a populației”.

Sputnik preia misiunea de repetare

Începând cu 16 noiembrie, mesajul că poporul este contra, iar puterea îl ignoră și se mișcă spre UE și NATO este repetat, aproape cu aceleași cuvinte, de către prezentatorul Radio Sputnik Moldova, care își îndeamnă, în interviuri, invitații, să comenteze acest subiect.

16 noiembrie: (min. 5.03) „Prezentator: Însuși poporul este iubitor de pace. Și sondajele de opinie ne arată nouă, locuitorilor acestei republici, că în jur de 90% resping categoric posibilitatea oricărei confruntări militare, adică sunt pentru pace, și 70%, chiar un pic mai mult, sunt împotriva apropierii Moldovei de NATO. Ca un miel la sacrificare, poporul moldovenesc este dus cu acest laț pe gât și reiese că voința suverană a poporului moldovenesc nimeni din acest partid pro-occidental nu vrea să o audă și să recunoască că poporul este pe altă poziție.

Invitat: Voi doar aveți democrație, așa-numită democrație, de tip occidental, dar democrația de tip occidental constă în ce a spus conducerea Uniunii Europene, ce a spus conducerea NATO, conducerea de la Washington, de la Bruxelles. În asta constă democrația. Dar poporul ce e? Poporul e material de consum”.

17 noiembrie: (min. 22.23) „Prezentator: 70% din poporul Moldovei, potrivit ultimului sondaj, era împotriva aderării Moldovei la NATO, iar în jur de 90% sunt pe poziții de pace și nu vor vreun conflict militar și în general nu vor ca Moldova să fie atrasă în vârtejuri geopolitice”.

22 noiembrie: (min. 7.58) „Prezentator: 70% din poporul Moldovei, potrivit sondajelor, este categoric împotriva NATO, iar 90% în general nu vor să admită vreo probabilitate a acțiunilor militare aici, pe teritoriul pământului moldovenesc. Probabil actuala putere pro-occidentală nu înțelege asta și eu chiar nu știu de ce puterea merge împotriva voinței marii majorități a poporului, de fapt, împotriva întregului popor. Asta nu e clar”.

Cine se mai uită la factologie?

Această analiză nu urmărește scopuri de fact-checking, ci să identifice cum și unde apar și se răspândesc narațiunile de dezinformare prorusă și antieuropeană în Republica Moldova, deși, aparent, o parte din canalele de transmisie au fost blocate. Totuși, ca să dovedim că o minciună repetată este inoculată publicului drept adevăr nu putem fără puțină factologie. La care sondaj exact a făcut trimitere Veaceslav Perju și prezentatorul de la Sputnik nu este clar, deoarece nu au citat corespunzător. În niciunul dintre sondajele făcute publice în Republica Moldova în ultimele luni nu apar cifre de 90% sau 70% referitoare la aderarea la UE sau NATO.

Sondajul de opinie publică „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, publicat în iulie 2023, realizat de Compania de sondaje AXA la comanda Istitutului de Politici și Reforme Europene (IPRE), arată că, la un eventual referendum, 55,4% din populație ar vota pentru aderarea la UE, iar 28% pentru aderarea la NATO.

Sondajul Barometrul Opiniei Publice, realizat în fiecare an la inițiativa Institutului de Politici Publice, arăta, pentru luna august 2023, un procent de 47-49% de respondenți care ar vota la un eventual referendum pentru aderarea la UE și de 26% pentru aderarea la NATO. Astfel, în niciunul dintre aceste sondaje nu avem un procent de 70% sau 90% „anti”. Avem astfel, în cazurile descrise mai sus, indiciile „tradiționale” ale propagandei și dezinformării: lipsa intenționată de acuratețe – altfel, emițătorii ar fi citat sondaje concrete și cifre concrete; repetarea ostentativă a neadevăruluim ca să rămână în mintea omului; pigmentarea cu note emotive (poporul comparat cu un miel dus la sacrificare). Eficiența repetării unei minciuni pentru a fi luată drept adevăr nu este un procedeu nou. O frază care transmite această idee îi este atribuită ministrului popagandei în Guvernul lui Hitler, Joseph Goebbels.

Element al războiului hibrid

De fapt, această nouă narațiune că autoritățile Republicii Moldova acționează contrar voinței poporului și expune populația unor pericole este un amestec din mesaje răspândite și anterior de către Rusia, iar luate împreună, ele reprezintă un indiciu al fenomenului numit război hibrid. Se accentuează în mod deosebit „ruptura” dintre popor și elita de la conducere cu un scop anume: pentru a induce populației sentimentul de insecuritate sub o asemenea conducere, a răspândi panică și tensiune în așteptarea unor pericole inevitabile și a crește nemulțumirile interne, care, în esență, constituie o pârghie pentru destabilizarea țării. Stimularea de către factori externi, prin diferite mijloace și narațiuni, a nemulțumirilor interne și slăbirea încrederii în instituțiile statului și în autorități este un element al războiului hibrid. Semne ale acestuia sunt constatate și în Ucraina, doar că acolo sunt folosite mijloace mult mai dure de menținere a populației în permanentă tensiune și frică, chiar și în zonele unde nu au loc acțiuni militare propriu-zise. „Amenințările hibride sunt adesea adaptate la vulnerabilitățile statului-țintă sau ale comunităților politice interstatale. Scopul este de a le exploata în măsura în care sunt aprofundate pentru a crea și a exacerba polarizarea atât la nivel național, cât și internațional. Acest lucru se traduce prin eroziunea periculoasă a valorilor de bază ale coexistenței, armoniei și pluralismului în și între societățile democratice, precum și capacitatea de decizie a liderilor politici. În cele din urmă, ceea ce subminează amenințările hibride este încrederea”, explică, într-un articol analitic, conducătorul unui grup de cercetare de la UiT The Arctic University din Norvegia, Arsalan Bilal.

A nu se înțelege, însă, că orice critică la adresa guvernării poate fi luată drept element al războiului hibrid. Critica bazată pe argumente și informații nemanipulate este, bineînțeles, parte a dezbaterii publice și nu o putem decât încuraja. Însă publicul ar trebui ajutat să înțeleagă tabloul general actual – suntem într-o zonă de confruntări hibride, iar ceea ce transmite media, de multe ori ostentativ, folosind aceleași canale și având drept bază manipulări sau falsuri, face parte din această confruntare.

Viorica Zaharia

președinta Consiliului de Presă

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății la dezinformare prin conținut media profesionist și instrumente inovatoare”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), în perioada august 2023-februarie 2024.