În perioada preelectorală, pe numeroase pagini și grupuri de Facebook din spațiul informațional moldovenesc se observă o activare concertată a unor narațiuni recurente de dezinformare, adaptate la contextul local și calibrate emoțional pentru a influența opinia publică.
- Monitorizarea a 73 de pagini și grupuri publice în perioada 1 – 15 iulie arată că retorica la care se recurge este adesea emoțională, alarmistă, cu accente naționaliste sau anti-occidentale și apelează frecvent la tehnici de manipulare.
- Narațiunile cele mai proeminente vizează delegitimarea guvernării și a procesului electoral, discreditarea partenerilor europeni și promovarea unei percepții de criză sistemică, persecuție politică și pierdere iminentă a suveranității naționale.
| CE AM MONITORIZAT A fost analizat conținutul distribuit pe 73 de pagini publice de Facebook, care aparțin mai multor partide și lideri de partide, surse media și influenceri, precum și grupuri publice tematice cu audiențe de la 1.000 la peste 88.000 de membri. Dintre cele 338 de postări conținut nociv identificate și analizate, 222 sunt originale, iar celelalte – postări redistribuite între variați actori monitorizați. Postările vizate au acumulat cel puțin 17.700 de vizualizări. Cele mai multe mesaje analizate au fost distribuite pe pagina TV6 MD, urmată de grupul Молдова за мир! (22.3K membri) și Россия и Молдова ВМЕСТЕ (5.2k membri). |
Analizăm în continuare cele mai proeminente narațiuni prezente în conținutul distribuit de paginile și grupurile monitorizate:
1. PAS, în frunte cu Maia Sandu, este inamicul poporului – au capturat și sărăcit țara
O narațiune recurentă în perioada preelectorală a fost axată pe contestarea directă a guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a președintei Maia Sandu, portretizați ca principalele surse ale problemelor din țară: „guvernarea PAS a dus țara la limita colapsului social”, „dictatura PAS”, „regimul fascist PAS”, „globaliștii distrug familia și religia”.
Pe pagina Россия и Молдова ВМЕСТЕ este redistribuită o declarație a lui Maxim Moroșan, liderul PSRM Bălți, care afirmă: „Patru ani de guvernare PAS – țara este în pragul dispariției”. El susține că bilanțul PAS include „familii ruinate, preoți bătuți, o țară goală” – afirmații ulterior preluate și distribuite pe Молдова за мир! și Россия и Молдова ВМЕСТЕ.
Vlad Filat afirmă pe pagina sa oficială că, în patru ani, Maia Sandu „a preluat puterea totală în Republica Moldova”, enumerând instituții-cheie ca fiind „capturate”, de la Președinție la mass-media. Într-un bilanț oficial, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) cataloghează actuala legislatură drept una „ineficientă” și afirmă că „PAS a distrus economia, a capturat instituțiile și a abandonat promisiunile făcute poporului”.
Pe pagina Молдова за мир! este publicat un video cu Veaceslav Jucov, care numește Parlamentul actual „cel mai rușinos din istoria Moldovei”, iar țara – „slăbită, abandonată și controlată din exterior”.
Într-o rezoluție de protest distribuită pe Viitorul Moldovei, guvernarea PAS este acuzată că a dus la „sclavie economică” și „moartea agriculturii”, iar partenerii internaționali sunt descriși ca „complici la ruinarea Moldovei”.
Pe aceeași linie, Diana Rosipanu, reprezentanta organizației „INIMA MOLDOVEI – Bălți”, susține că guvernarea „distruge educația intenționat”, în timp ce Olga Gorban, în contextul presupuselor fraude electorale, declară că PAS „a capturat toate instituțiile statului pentru a se menține la putere”.
„Dictatura PAS” și controlul asupra instituțiilor
Această narațiune este susținută și de TV6, televiziune închisă anterior de autorități, care sugerează că blocarea site-ului propriu ar fi fost orchestrată de PAS. Într-o postare, Ivan Panea (Blocul „Victoria”) afirmă că e timpul „să punem capăt dictaturii PAS”, iar Adela Răileanu (PSRM) cere public „jos cu dictatura PAS, jos cu cenzura!”.
PAS este acuzat și de „capturarea statului” și controlul politic asupra justiției. Într-un mesaj video publicat de PSRM, Vlad Batrîncea critică modificările privind activitatea avocaturii, afirmând că acestea sunt „o continuare a politicii partidului de guvernare de a institui controlul politic asupra sistemului de drept”. Vasile Tarlev adaugă, într-un interviu publicat de Viitorul Moldovei, că numirea judecătorilor Curții Constituționale este „un semnal clar de capturare a instituțiilor statului, într-o încercare periculoasă de a valida alegeri manipulate, falsificate și de a păstra controlul cu orice preț”.
PAS și „fascismul”
Într-o postare de pe Молдавский Календарь, Ilan Șor anunță că obiectivul blocului electoral „Victoria” este „răsturnarea regimului fascist PAS”. Pe aceeași pagină, șeful Comitetului „Victorie” acuză guvernarea că demolează simboluri istorice, precum tancul T-34 din Cahul. Într-un alt video, se face trimitere la Maia Sandu, prezentată ironic „plângând singură, onorând fasciștii și interzicând Ziua Victoriei”.
Pe Патриоты Молдавии, Maia Sandu este asociată cu figura lui Antonescu, fiind ironizată pentru o presupusă ezitare de a condamna ferm regimul acestuia.
„Globaliștii distrug familia și religia”
Această narațiune susține că autoritățile, în complicitate cu actori externi, distrug valorile fundamentale ale societății moldovenești. Într-o postare distribuită pe Земля Молдавская!, se afirmă că „globaliștii au subjugat totul – economia, granițele, educația – dar încă nu au reușit să distrugă familia și credința ortodoxă”.
2. Opoziția este persecutată în ajunul alegerilor
Una dintre cele mai frecvente narațiuni promovate în perioada analizată vizează presupusele persecutări ale opoziției de către guvernarea PAS în contextul electoral. Anunțul Uniunii Europene privind sancțiunile impuse unui grup de politicieni moldoveni apropiați de Ilan Șor, acuzați că subminează democrația și suveranitatea Republicii Moldova, precum și interdicția de intrare în România, aplicată primarului Chișinăului, Ion Ceban, au fost interpretate în cheie conspirativă și au generat un val de mesaje de dezinformare pe grupurile și paginile de Facebook monitorizate.
Fostul președinte Igor Dodon a calificat aceste evenimente drept „semnalul unei degradări a democrației” și a afirmat că „orice abuz al guvernării PAS împotriva opoziției a găsit și găsește sprijin în cabinetele de la Bruxelles și din alte capitale occidentale”. Stanislav Pavlovschi, invitat la o emisiune a Canal 5, dar distribuită pe pagina TV6 MD, a sugerat că sancțiunile sunt îndreptate împotriva celor care „nu gândesc ca Ursula von der Leyen sau Maia Sandu”. Pe grupul Новости в Молдове – Știri în Moldova, utilizatoarea Elena Balan a scris că „Europa lovește acolo unde doare cel mai mult – în liderii curajoși!”, prezentând sancționarea Marinei Tauber drept un act de pedeapsă pentru „curajul de a se opune colonizării politice”.
Ion Ceban a afirmat pe pagina sa de Facebook că decizia privind interdicția de intrare în România este una „pur politică”, luată „la indicația directă a Maiei Sandu și a lui Nicușor Dan”. Natalia Ixari, membră a Biroului Național MAN, a calificat acțiunea drept un „atac politic la comandă”, menit să elimine orice concurență electorală.
Un alt val de mesaje manipulative a fost alimentat de procesul de judecată al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, acuzată în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor. Cazul a fost prezentat în mod unilateral, fără referință la faptele concrete din dosar, accentul fiind pus pe victimizarea bașcanei și pe caracterul pretins politic al acuzațiilor.
În mai multe postări, Guțul susține că procesul este o „invenție motivată politic”, iar judecătorii ar executa ordinele guvernării. Într-o postare ea afirmă că „regimul respinge toate libertățile democratice, persecută opoziția și elimină liderii incomozi”. Avocatul ei, Sergiu Moraru, într-un video publicat de TV6 MD, a calificat dosarul drept „o construcție artificială a procurorului”.
Fostul președinte Igor Dodon a declarat că „represiunea politică împotriva bașcanei Găgăuziei este încă un pas înapoi pentru țara noastră” și a criticat-o în context pe președinta Maia Sandu. Pe același ton, fostul deputat socialist Vasile Bolea a spus că „toate mecanismele represive ale statului” sunt îndreptate împotriva Evgheniei Guțul și a blocului „Victoria”.
Canalul Primul în Moldova a publicat opinii ale chișinăuienilor, toate favorabile bașcanei, care reiau mesajul cheie al narațiunii: Guțul ar fi persecutată pentru că „spune adevărul” și că „actuala guvernare face ce vrea”.
Pe lângă victimizarea persoanei, narațiunea s-a extins și asupra Găgăuziei în ansamblu. Guțul a declarat într-un video publicat de Молдавский Календарь că „Chișinăul pedepsește locuitorii Găgăuziei pentru că au votat împotriva PAS, a Maiei Sandu și referendumului.” Deputatul Vadim Fotescu a afirmat, într-un interviu pe pagina Primul în Moldova, că „partidul de guvernământ vrea să decapiteze Găgăuzia înainte de alegeri”. Aceeași pagină a promovat un mesaj al Organizației Obștești Interregionale Uniunea Găgăuzilor, care avertizează că ziua pronunțării sentinței împotriva Guțul ar putea deveni „o zi a unei mari nenorociri” și că „aceasta va marca începutul distrugerii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia”.
Această narațiune face apel la emoție, solidaritate regională și frică față de „un regim autoritar”, prezentând orice acțiune legală a instituțiilor statului ca pe o încercare de eliminare a opoziției și de suprimare a autonomiei locale.
3. PAS pregătește fraudarea alegerilor
Narațiunea că PAS ar pregăti fraudarea alegerilor este construită printr-o serie de mesaje recurente, care vizează: pretinsul control exercitat de PAS asupra principalelor instituții ale statului, în special Comisia Electorală Centrală (CEC); manipularea procesului electoral prin votul din diasporă; modificarea cadrului legal în favoarea partidului de guvernământ.
Pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon afirmă că „MAE s-a transformat într-o filială a PAS”, acuzând o repartizare „nejustificată” a secțiilor de votare în străinătate – mai multe în Occident decât în Est – care ar urmări „o nouă falsificare a alegerilor, exact ca anul trecut”. Totodată, el susține că ar exista „o evidentă imixtiune din extern în procesul electoral din Moldova”.
Mesaje similare sunt promovate și de deputatul Bogdan Țîrdea, printr-un video distribuit pe mai multe pagini, în care el afirmă că autoritățile își folosesc resursele administrative pentru a controla procesul electoral. El susține că, în eventualitatea unei înfrângeri, PAS ar putea anula rezultatul alegerilor prin intermediul instituțiilor „aflate sub control”, precum Curtea Constituțională sau CEC. În plus, Țîrdea face referire la „manipularea” votului în diaspora și la modificarea legislației (Codul Electoral, Legea Procuraturii, Codul Serviciilor Media Audiovizuale), ceea ce ar indica, în opinia sa, o concentrare deliberată a puterii în mâinile PAS și ale președintei Maia Sandu.
Pe pagina Partidului Republican „INIMA Moldovei” este distribuit un mesaj al Irinei Vlah, care afirmă că „poporul nu a uitat cum Maia Sandu a pierdut alegerile în Republica Moldova, dar s-a menținut la putere prin manipulări în diaspora”. În același mesaj, ea susține că PAS „pregătește noi falsificări pentru alegerile parlamentare”.
Transferul tehnic al sistemului informațional „Alegeri” de la CEC către Serviciul Tehnologia Informației și Comunicațiilor Speciale (STICS) a fost un alt subiect utilizat pentru a alimenta suspiciuni legate de fraudarea procesului electoral. Pe paginile analizate, acest subiect a fost reflectat unilateral, prin promovarea exclusivă a acuzațiilor la adresa autorităților, fără a fi prezentate și pozițiile oficiale ale instituțiilor responsabile. Spre exemplu, site-ul TV6 MD a scris că „Comisia Europeană preia controlul digital asupra Republicii Moldova sub pretextul combaterii atacurilor cibernetice, chiar înainte de alegeri”, sugerând că transferul infrastructurii ar pune sub semnul întrebării legalitatea și transparența procesului electoral.
Știrea publicată de Unimedia, însoțită de mesajul „PAS vrea să fure alegerile. Nu vom accepta să se întâmple asta!”, reflectă o declarație atribuită PSDE, fiind ulterior redistribuită fără context suplimentar pe diverse pagini.
Mesaje similare apar și în postarea deputatei Victoria Furtună, care afirmă că „CEC nu mai este o structură independentă. A devenit un departament al PAS”, afirmație redistribuită pe mai multe pagini, sugerând capturarea instituțională a procesului electoral.
Pe pagina Земля Молдавская! este redistribuit un mesaj semnat de Valeriu Reniță, care comentează ironic asupra votului în diaspora și asupra numărului alegătorilor: „Și când se închid secțiile de votare în Moldova, începe «Ziua Tuturor Sfinților» în străinătate. PAS știe: morții sunt electoratul lor cel mai de încredere. În timp ce citiți această postare, undeva deja se tipăresc buletine de vot pentru cei care sunt de mult într-o lume mai bună”. Încheie cu o afirmație conspiraționistă: „Pe 28 septembrie, putem vedea din nou «triumful» morților lui Soros”.
4. Moldova se află sub dictatură și control extern din partea UE
Narațiunea conform căreia Republica Moldova se află sub controlul Uniunii Europene este o temă frecvent exploatată de propaganda rusă și de actorii politici pro-Kremlin din regiune. Acest discurs sugerează că autoritățile moldovene nu mai iau decizii în interesul propriu, ci execută ordinele venite de la Bruxelles, iar suveranitatea statului ar fi „cedată” în favoarea unei structuri externe. De multe ori, această retorică este combinată cu acuzații că UE impune valori „străine” societății moldovenești și că transformările interne nu sunt rezultatul unei alegeri suverane, ci condiții dictate de partenerii europeni.
Această narațiune, deși a fost prezentă de-a lungul întregului parcurs european al R. Moldovei sub diferite forme, a căpătat iterația actuală ca urmare a Referendumului de modificare a Constituției Republicii Moldova din 2024, precum și un efect de extensie a narațiunilor din întreg spațiul vorbitor de română, ca o consecință a alegerilor prezidențiale din România (anularea alegerilor în 2024 și reluarea procesului, cu alegerea lui Nicușor Dan în turul II). După alegerea lui Trump la Casa Albă, accentul este pus tot mai mult pe UE și influența UE și nu atât a „occidentului colectiv”.
În perioada 1-15 iulie, evenimentul principal în acest context a fost primul Summit Moldova-UE, care a avut loc pe 4 iulie. Evenimentul a fost rapid transformat în subiect de atac politic și contestat ca fiind un instrument de PR. Olga Cebotari, una dintre fruntașele PSRM, a declarat că „în realitate am văzut un exercițiu electoral al PAS în ajunul alegerilor parlamentare anticipate”. Alte figuri, precum influencera Kristian Grăiește, au ironizat evenimentul, numindu-l „summit în fundul gol” sau „summit plin de datorii, cenzură și represii”.
Jurnalista Natalia Morari a calificat summitul drept „o imixtiune în campania noastră electorală în favoarea celei care foarte probabil va fi cap de listă la PAS”, adăugând ironic: „Exact pentru asta noi pe timpuri îi criticam pe cei din Est, но это другое (în română, „dar asta e altceva”). Vlad Filat a descris evenimentul ca „o acțiune de PR direcționată strict pentru Maia Sandu”. Partidul lui Vasile Tarlev a calificat evenimentul drept „o intervenție directă și grosolană în procesul electoral intern”, folosind termeni precum „oase de pe masa boierilor pentru moldoveni” și „o sfidare a voinței populare”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a spus clar că „acest eveniment este o implicare directă în politica internă a Republicii Moldova”.
Din grupul monitorizat de pagini, au fost identificate 26 de mesaje legate de summit, care au generat 287 de comentarii, 283 de redistribuiri și 1.980 de like-uri.
5. NATO pregătește activ Moldova pentru un conflict armat cu Rusia
Narațiunea conform căreia NATO sau Uniunea Europeană ar încerca să atragă Republica Moldova într-un război, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, este un pilon central al propagandei ruse.Odată cu invazia rusă în Ucraina, din 2022, această retorică s-a amplificat, susținând că Occidentul ar face presiuni asupra Moldovei să devină parte dintr-o confruntare militară regională. În paralel, sondajele arată că teama de război este principala îngrijorare a moldovenilor, ceea ce face ca acest tip de narațiune să prindă ușor rădăcini.
În contextul perioadei monitorizate, această tematică a debutat în amploare spre finalul perioadei monitorizate – 14 și 15 iulie.
Mai precis,14 iulie, Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) a emis un comunicat în care acuză NATO că ar pregăti atragerea Republicii Moldova într-un conflict armat cu Rusia. Potrivit SVR, Occidentul ar transforma Moldova într-un „cap de pod militar”, modernizând infrastructura strategică și implicând direct autoritățile moldovene în planuri de război. Comunicatul a fost însoțit de acuzații directe la adresa președintei Maia Sandu, despre care se afirmă că ar executa „orice ordin” din partea Vestului. SVR a prezentat apropierea de NATO ca o amenințare existențială pentru Moldova, avertizând că populația ar putea fi sacrificată în cazul unui conflict deschis.
Pe anumite grupuri populare monitorizate au început să apară postări cu textul „NATO vrea să transforme Moldova în carne de tun în conflictul cu Rusia. Au ieșit la iveală detalii din planurile Alianței Nord-Atlantice privind transformarea Moldovei într-un „cap de pod avansat” pentru un război cu Rusia. Ce s-ar întâmpla concret:
- Armata moldovenească este invadată de instructori NATO;
- Se construiesc depozite militare și centre logistice;
- Aerodromurile sunt pregătite pentru aviația de luptă a alianței;
- Căile ferate sunt adaptate la standardul european pentru transportul de trupe.
Un alt mesaj, în rusă, publicat tot la scurt timp după anunțul SVR, menționează că Maia Sandu vrea să tragă Moldova într-un război străin. „Fraze precum «schimb de experiență» sau «susținerea Ucrainei» ar ascunde un adevăr teribil – soldații noștri deja mor. Nu vrem să murim, nu vrem ca țara noastră să devină o bază NATO sub sloganul unui «ajutor pașnic»”.
Ambele postări sunt distribuite de pe conturi ce arată a „amplicatoare de mesaje” – sunt distribuite în mod tradițional și activ mesajele unei game largi de opozanți ai actualei guvernări a Republicii Moldova.
6. Vânzarea sau pierderea suveranității și atac la identitatea moldovenească
Narațiunea privind pierderea suveranității Republicii Moldova în favoarea Uniunii Europene este recurentă în spațiul informațional și a fost reactivată intens în ultimii ani, fiind adesea dublată de un element naționalist moldovenesc, antiromânesc, care exploatează teama unei părți semnificative a populației că Moldova ar putea fi „ocupată de români” sau absorbită de România. Frica de „pierdere a identității” este frecvent amplificată în paralel cu teza pierderii suveranității în fața UE, prezentând integrarea europeană ca un paravan pentru unificare.
În acest context se poate observa o menținere în spațiul public a ideilor naționaliste moldovenești și o întreținere a sentimentelor antagoniste față de România, limba română.
În perioada 1-15 iulie, unul din elementele centrale ale narațiunii a fost anunțul privind achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către România. Tranzacția, deși se referă la achiziția unei părți dintr-o întreprindere deja privatizată, nu este analizată în detalii, dar este instrumentalizată de mai multe pagini cu agendă antieuropeană sau antiguvernamentală. Victoria Furtună a vorbit despre „port vândut pe furiș, în stil fanariot”, iar alții au amplificat narațiunea că „singurul port al Moldovei este vândut României”.
După 2021, și narațiunea rusească despre limba „moldovenească” a fost revitalizată pe fondul implementării hotărârii privind utilizarea oficială a limbii române în instituțiile din Republica Moldova. Acest discurs propagandistic exploatează tensiunile identitare rămase din perioada sovietică. Platformele online moldoveniste, dar și partidele politice proruse, au început să intensifice mesajele în care prezintă limba română ca un element străin, impus de forțe externe, în special de România și Uniunea Europeană. Acest fir narativ este des utilizat pentru a sugera că autoritățile de la Chișinău ar acționa împotriva „interesului național”, cedând în fața unei presupuse agende unioniste sau europenizante.
În această perioadă au rămas active pagini precum „Moldova 1359”, care deși nu le-a ancorat în realitatea politică, a menționat mesaje precum „Moldova e casa noastră: istoria – temelia, poporul – pereții, limba moldovenească – acoperișul ce ne apără de vânturi străine”.
Tot în acest context, pe grupul Земля Молдавская! (Pământ Moldovenesc!) se menționa că „unioniștii ne fură trecutul, ca să ne controleze mai ușor viitorul. Mai întâi ne-au luat limba moldovenească, apoi cărțile și acum toată cultura” (orig., „Унионисты крадут у нас прошлое, чтобы легче управлять нашим будущим. Сначала они убрали молдавский язык, потом книги, теперь очередь за всей культурой”).
„Tot mai des, în loc să fim numiți moldoveni, ni se spune români. Din manualele școlare dispar personalitățile noastre marcante, iar în locul cântecelor tradiționale moldovenești răsună melodii străine. Nu este o întâmplare, ci o acțiune intenționată de înlocuire a identității noastre culturale”, menționează într-o postare din această perioadă partidul Victoriei Furtună, Moldova Mare.
CONCLUZII
- Discreditarea autorităților prin etichetări și asociere cu regimuri autoritare
Perioada monitorizată (1–15 iulie) arată că actorii de dezinformare folosesc sistematic strategii de delegitimare a guvernării prin etichetări extremiste, recurs la analogii istorice toxice și crearea unei imagini de colaps total – economic, social, instituțional. Această linie narativă favorizează polarizarea publicului și erodarea încrederii în instituțiile statului și în procesele democratice.
- Victimizarea opoziției ca mecanism de legitimare și mobilizare emoțională
Opoziția este sistematic prezentată ca fiind persecutată politic. Se exploatează emoții precum frica, furia și solidaritatea regională, în paralel cu descrierea sistemului judiciar și a instituțiilor de reglementare ca fiind instrumente ale represiunii politice.
- Delegitimarea exercițiului electoral
O parte substanțială a discursului de dezinformare are ca scop decredibilizarea din timp a alegerilor parlamentare, prin acuzații de fraudă electorală, control instituțional total și manipulare a votului din diaspora. Sunt folosite teme recurente – „diaspora controlată”, „instituții capturate”, „buletine de vot pentru morți” – menite să submineze încrederea cetățenilor în corectitudinea scrutinului și să justifice eventuale proteste post-electorale.
- Integrarea narațiunilor geopolitice despre UE și NATO ca forțe ostile
Narațiunile despre „dictatul european”, „războiul impus de NATO” și „pierderea suveranității” au fost reactivate intens și contextualizate local, prin referințe la summitul Moldova-UE sau achiziția Portului Giurgiulești. Aceste teme sunt instrumentalizate pentru a asocia integrarea europeană și parteneriatele strategice cu riscuri existențiale, compromiterea identității naționale și abandonul intereselor Republicii Moldova.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
