O fermă de conținut este o structură – companie, rețea de site-uri sau sistem automatizat – care produce un volum mare de articole, postări sau „știri” de calitate foarte slabă, cu scopul de a atrage trafic și vizualizări, nu de a informa corect publicul. Textele sunt realizate rapid, adesea de persoane plătite la bucată sau generate automat cu inteligență artificială, iar criteriul principal nu este acuratețea, ci vizibilitatea.
Aceste platforme selectează subiectele exclusiv pentru „potențialul de click”, nu pentru relevanță publică. Lipsesc verificarea informației, editarea profesionistă și responsabilitatea editorială. Deși nu se prezintă drept propagandă, ele pot deveni instrumente eficiente de manipulare: creează un zgomot informațional care diluează conținutul credibil și facilitează circulația dezinformării.
În rapoartele recente publicate de site-ul Centrului pentru comunicare strategică și contracarare a dezinformării privind securitatea informațională din Republica Moldova sunt documentate cazuri care seamănă foarte mult cu mecanismele fermelor de conținut. De exemplu, Rețele media proxy precum Pravda Network și Blocknot Network care gestionează zeci de site-uri „locale”, ce publică masiv materiale standardizate, cu narațiuni anti-UE și anti-democratice. Conținutul este produs în serie, fără surse clare, imitând presa reală. De asemenea, STRATCOM a semnalat utilizarea inteligenței artificiale în producerea de materiale „jurnalistice” aparent locale, dar fără autor, fără verificare și fără trasabilitate. Acest model permite fabricarea zilnică a unui volum mare de știri ieftine, greu de distins de cele reale – exact logica unei ferme de conținut.
Un alt mecanism, despre care am explicat la rubrica #peinteles și care se încadrează în această logică este „spălarea narațiunilor”. Astfel, materiale create pe site-uri necunoscute sunt preluate de conturi false sau de alte pagini, astfel încât să pară credibile. Practica imită funcționarea unei ferme unde conținutul „crescut” într-un spațiu marginal este redistribuit coordonat.
La fel, STRATCOM a identificat rețele de conturi false care redistribuie masiv aceleași articole. Un astfel de mecanism reprezintă un comportament inautentic. Chiar dacă publicarea inițială nu este intensă, amplificarea mecanică transformă materialele mediocre într-un flux aparent intens consumat – o tactică folosită frecvent de fermele de conținut.
