Întrebare: Am auzit în ultima perioadă că se vorbește tot mai des despre discursul de ură în spațiul public. Ce înseamnă de fapt și ce prevede legea în legătură cu acest fenomen?
Răspuns:
În termeni generali și dacă ne referim la definiție, atunci discursul de ură „este orice formă de exprimare care incită, promovează sau justifică ura bazată pe intoleranță față de o categorie de oameni în bază de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, apartenență politică, sex, orientare sexuală, dizabilitate sau alt criteriu similar”, potrivit site-ului Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova.
„Discursul de instigare la ură” se referă la incitarea şi încurajarea urii, discriminării sau ostilităţii faţă de o persoană, pe baza unor prejudecăţi împotriva persoanei respective din cauza unei anumite caracteristici, de exemplu orientarea sexuală sau identitatea de gen a acesteia, potrivit Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.
La nivel național, există mai multe legi care reglementează discursul de ură, dar nu există o uniformitate a dispozițiilor.
Constituția Republicii Moldova, prin articolul 32, interpretează o formă a discursului de ură: „Legea va interzice și va acționa pe cale legală toate acțiunile care vizează negarea și calomnierea Statului și a oamenilor, instigarea la revoltă, război de agresiune, ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, separatism teritorial, violență publică sau alte manifestări care atentează la ordinea constituțională”. Această reglementare este însă deficitară, deoarece combină concepte care diferă în esență: pe de o parte, manifestări care se adresează statului și integrității acestuia și, pe de altă parte, manifestări care se adresează grupurilor de oameni, se arată în Ghidul pentru evaluarea și prelucrarea cazurilor de discurs de ură, despre lansarea căruia Mediacritica a scris anterior.
În aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, care introduce completări în mai multe acte legislative, precum și amenzi. Irina Corobcenco, responsabilă de monitorizarea discursului de ură la Asociația Promo-LEX, le-a explicat detaliat într-un interviu pentru portalul Media Azi.
Presa este responsabilă să nu promoveze în produsele sale orice formă a discursului de ură. Bunăoară Codul deontologic al jurnalistului stipulează că activitatea profesională a jurnalistului este incompatibilă cu diseminarea mesajelor interzise de lege (discursul instigator la ură, la homofobie, la antisemitism, la discriminare etc).
Precizăm de asemenea că, în Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova, sunt interzise, prin articolul 11, emisiuni susceptibile să propage, să incite, să promoveze sau să justifice ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă sau pe discriminarea pe criterii de sex, de rasă, de naţionalitate, de religie, de dizabilitate sau de orientare sexuală.
Citiți și: #PEÎNȚELES. Ce înseamnă libertatea de exprimare?
Pentru a înțelege mai bine actualitatea informațională în care trăim, puteți adresa întrebări echipei Mediacritica, iar noi vă vom răspunde. Vă îndemnăm să ne scrieți la adresa redactia@ijc.md sau pe paginile noastre de Facebook ori Instagram.
