Întrebare: Am urmărit pe rețele cum s-a desfășurat hackathonul „Soluții pentru incluziune” și aș vrea să precizez ce înseamnă incluziune și mai ales în ce contexte folosim corect adjectivul „incluziv”.
Răspuns: Incluziunea socială este definită în legislația Republicii Moldova drept un ansamblu de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sportului, ocrotirii sănătăţii, informării şi comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, precum şi din alte domenii destinate integrării persoanelor în societate. Cu alte cuvinte, este vorba de un context ce favorizează orice persoană să participe la toate domeniile vieții, în mod egal, indiferent de categoria ori statutul social, rasă sau etnie, orientare sexuală, dizabilitate etc.
Incluziunea are drept scop combaterea excluziunii sociale şi asigurarea participării active a oamenilor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale statului.
Incluziunea socială se realizează la nivel de stat, precum și la nivel local prin elaborarea unui șir de politici, strategii, programe și planuri de acțiuni. Necesitatea implementării lor reiese din mai mulți factori: schimbările majore ale pieţei muncii, modificări ale structurii demografice şi creşterea diversităţii etnice, creşterea rolului sectorului tehnologiilor informatice şi de comunicare, modificări ale funcţiilor şi structurii familiei, precum şi ale rolurilor femeii şi bărbatului în familie. În plus, un șir de factori individuali cresc riscul excluziunii unui individ din societate, precum şomajul sau veniturile reduse, starea de sănătate precară, lipsa locuinţei sau o locuinţă inadecvată, statutul de imigrant, nivelul de calificare redus, handicapul, dependenţa de drog sau alcool, apartenenţa la comunităţi marginalizate ori sărace, nivelul scăzut de educaţie şi analfabetismul.
Respectiv, eforturile statului din perspectiva incluziunii sociale țin de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, modernizarea sistemelor de protecție socială și promovarea incluziunii sociale pentru grupuri specifice, inclusiv copii, persoane cu handicap și persoane fără adăpost. Prin tot complexul de activități pe care le implementează autoritățile, persoanele din categoriile defavorizate primesc consiliere și instruire, participă la cursuri, dobândesc abilități și pot astfel să se implice în viața socială.
Putem vorbi despre o societate incluzivă drept un mediu care nu este selectiv și nu exclude anumiți membri ai săi, dar le garantează accesul, este tolerantă, deschisă, valorizează toți cetățenii în aceeași măsură. În aceeași cheie putem face referință la termeni precum educație incluzivă sau școală inluzivă, o piață incluzivă a muncii sau oportunități incluzive de muncă.
