De ceva vreme, termenul „ChatGPT” a devenit aproape sinonim cu inteligența artificială (AI). Însă ChatGPT este doar unul dintre numeroasele modele de limbaj conversațional de tip generativ existente. În realitate, astăzi circulă o întreagă familie de sisteme conversaționale, construite de companii sau comunități diferite — unele sigure și reglementate, altele experimentale sau chiar potențial periculoase atunci când sunt utilizate fără discernământ.
Un „chat” bazat pe inteligență artificială este de fapt un chatbot, adică un program care poate conversa cu oamenii în limbaj natural. El folosește algoritmi de procesare a limbajului și baze uriașe de date pentru a înțelege întrebările și a genera răspunsuri.
Printre cele mai cunoscute modelele este ChatGPT, dezvoltat de compania americană OpenAI. La începutul lunii august, OpenAI a lansat versiunea GPT-5 care, potrivit companiei, este „cel mai inteligent, rapid și util model până acum”, cu performanţe îmbunătățite la codare, matematică, scris, sănătate, percepție vizuală.
Alte modele de chat bazat pe inteligență artificială este Gemini al companiei Google, integrat în ecosistemul Google, capabil să ofere informații actualizate prin căutare web, sau Copilot al companiei Microsoft, specializat pe asistență în documente, cod și sarcini profesionale sau Claude, un produs al companiei Anthropic, cu accent pe siguranța IA și pe alinierea modelelor cu valorile umane. Și compania Meta are Meta AI, instrument integrat în Facebook, WhatsApp și Instagram, cu accent pe conversații cotidiene.
Alte versiuni open-source sau comerciale, cu niveluri diferite de control și acuratețe sunt LLaMA, Mistral, Perplexity AI sau HuggingChat.
Este important să știm că există mai multe tipuri de chaturi pentru că nu toate funcționează la fel și nu toate sunt sigure. Unele sunt create de companii mari, cu politici clare de etică și confidențialitate. Altele sunt versiuni „piratate” sau open-source, modificate, care pot genera conținut manipulativ sau chiar falsuri.
De exemplu, anumite versiuni pot fi instruite să răspundă fără filtre, oferind informații neverificate sau false, altele pot fi folosite intenționat pentru producerea automată de fake news, texte emoționale sau campanii de manipulare online. De asemenea, e bine să știți că există și riscul ca datele introduse în astfel de chaturi să fie stocate sau reutilizate fără acordul utilizatorului.
Să nu uităm că inteligența artificială poate fi un instrument excelent pentru documentare, traduceri sau redactare, dar, folosită necorespunzător, devine un mijloc de amplificare a dezinformării. Ne referim aici în special la crearea rapidă a conținutului fals, adică texte, imagini, clipuri video generate automat și greu de verificat.
Ca utilizatori e bine ca întotdeauna să verificăm numele platformei și compania care o gestionează. Evitați versiunile necunoscute sau site-urile care promit „ChatGPT gratuit fără limite”. De asemenea, să nu luăm totul ca fiind bun — uneori chiar și modelele consacrate pe piață pot greși. De aceea, verificarea informațiilor din mai multe surse este primordială.
Aici puteți găsi mai multe detalii despre cum folosim în siguranță ChatGPT, de la Denis Zacon, specialist în inteligența artificială. Tot el a vorbit mai multe despre instrumentele bazate pe inteligență artificială la Podcast cuMINTE.
