„Au inventat Covid-19 pentru a putea spăla bani corupți”, se transmite el „prin banane”, iar „ne putem proteja de virus cu ajutorul apei sărate”. Atenție! Sunt falsuri! Dar anume așa au sunat numeroase titluri de știri false în toată această perioadă pandemică, în care fake-ul a atins cote maxime.
În timp ce guverne din întreaga lume, organizații din domeniul Sănătății, ONG-uri, presa depun eforturi considerabile ca să promoveze date veridice despre Covid-19, miturile continuă să înflorească, la fel, în lumea întreagă. Iar impactul lor seamănă cu o avalanșă de neoprit.
Astăzi, la Podcast cuMINTE avem o ediție specială. Am discutat cu jurnaliști și experți din șapte state ale lumii – de la vecinii noștri din România și Ucraina, la ziariști din Coreea de Sud – despre miturile, falsurile și teoriile aproape incredibile care s-au impus în țările lor în toată această perioadă. Chiar dacă, în unele cazuri, dezinformarea din online a degenerat până și în proteste în masă sau procurarea în cantități enorme a unor produse miraculoase de tratare a virusului, autoritățile acestor state au abordat însă diferit infodemia.
În România, cifra infectărilor a ajuns la aproape 940.000, iar numărul celor decedați a trecut de 23.000 de persoane. Dacă la începutul pandemiei, dezinformarea părea inofensivă, lucrurile au luat între timp o altă întorsătură.
„Pe măsură ce numărul bolnavilor de Covid-19 crește, se intensifică și dezinformările digitale pe tema pandemiei. Astfel, sâmbăta trecută România a stabilit un nou record al numărului de pacienți cu Covid-19 în stare gravă și care au nevoie de terapie intensivă. În aceeași zi, în București și în mai multe orașe mari au avut loc proteste împotriva restricțiilor impuse de autorități. Participanții, cu cruci, icoane și pancarte, nu purtau mască și au protestat împotriva unei presupuse dictaturi medicale, repetând unele din conspirațiile și narațiunile de dezinformare promovate în spațiul public anul trecut: coronavirus este o simplă gripă sau vaccinarea este obligatorie, ciparea globală, 5G și altele”, relatează Nicolae Ţîbrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informaţional de la București.
Cercetătorul amintește și despre distribuirea intensă în spațiul online a unei parodii luate drept adevăr. „A fost și un videoclip în limba rusă în care ar fi prezentată vaccinarea forțată a unor persoane de către trupe de militari. Această înregistrare a circulat mai multe zile pe rețelele de socializare din România și, în acele zile, videoclipul a fost distribuit de peste 800 de ori și a adunat aproape 17.000 de vizualizări. Postarea lasă să se
înțeleagă că evenimentele din videoclip ar fi reale și că în curând, în România, vaccinarea va fi realizată fără acordul cetățenilor – cu armata sau cu poliția. Unele comentarii chiar atrăgeau atenția asupra faptului că este vorba despre parodie, dar asta nu a împiedicat distribuirea conținutului problematic. Dimpotrivă, a contribuit la amplificarea lui prin transmiterea semnalului de interes pentru algoritmii rețelelor sociale”, mai spune Nicolae Țîbrigan.
Între timp, în Ucraina, cifra persoanelor infectate a trecut de 1,69 milioane, iar a morților – de 33.000. Jurnalistul Serhiy Zakharchenko de la Kiev susține că cel mai mult au prins la public falsurile despre vaccinuri care ar avea drept scop „să cipeze și zombeze oamenii”:
„La începutul anului, Institutul de Cercetări Sociale din Harkov, împreună cu Laboratorul de Jurnalis
m au făcut un studiu sociologic despre modul în care oamenii văd procesul de vaccinare, care le sunt nelămuririle, temerile. Rezultatele arată că mai mult de jumătate din persoanele intervievate, peste 56% dintre ucraineni, sunt gata să se vaccineze, dar printre temerile menționate sunt opinii în mare parte raționale. Bineînțeles că există un procent de oameni care se tem că prin intermediul vaccinului vor fi «cipați», vor fi zombați. Totuși, oamenii se arată îngrijorați mai mult de modul în care este transportat vaccinul, dacă va fi păstrată temperatura necesară transportării”.
Potrivit jurnalistului, printre cei care au dezinformat cetățenii ucraineni se numără și politicieni de la Kiev, care au făcut declarații eronate despre siguranța vaccinului AstraZeneca direct de la tribuna Parlamentului. „Acest vaccin a fost pregătit în India, numit Covishield, a trecut toate verificările. Mulți ucraineni deja s-au vaccinat. Oricum, sunt politicieni, cu un număr mare de simpatizanți, care au vorbit că acest vaccin nu ar fi bun. Fostul președinte al Ucrainei (nr. Petro Poroșenko) a vorbit de la tribună despre faptul că au adus un rahat. Așa a și spus, e cuvântul exact pe care l-a folosit. Astfel, oamenii care au încredere în ceea ce spune acest politician au devenit sceptici față de acest vaccin, după declarațiile lui Poroșenko. Asta a influențat foarte mult modul în care oamenii percep ideea de a se vaccina”, precizează Zakharchenko.
Și în țara vecină, Estonia, propaganda rusească împotriva vaccinurilor americane și europene ține cap de afiș, acolo unde până acum au fost înregistrate peste 104 mii de infectări și aproape 900 de morți. Despre acest fenomen ne vorbește redactora-șefă de la Radio 4, Julia Bali:
La sud, Bulgaria înregistrează peste 333.000 de infectați și aproape 13.000 de morți. Și în această țară sunt prezente născocirile despre Bill Gates și „ciparea în masă”, remarcă jurnalista portalului informațional ClubZ.bg, Lilia Cacheva.
Dacă ne mutăm virtual pe continentul asiatic, acolo dezinformarea a luat nițel o altă întorsătură, având mai mult conotație religioasă. Feruza Avazova, jurnalistă din Uzbekistan, locuiește de la începutul pandemiei pe teritoriul Coreei de Sud. Tânăra povestește despre știrile false din ambele state asiatice:
Între timp, și în Coreea de Sud apăreau mituri despre tratamentele naturiste. „În Coreea, în momentul când virusul a început să se răspândească, apăreau zvonuri precum că apa cu sare tratează coronavirusului, curăță de virus. Așa credeau și bunăoară când intrau în biserică foloseau toți un spray cu apă cu sare”, mai spune reportera site-ului informațional Kun.uz.
Dar nici povestea despre cipul 5G nu a ocolit statele asiatice. Jurnalista Aila Salimova aduce exemplul Azerbaidjanului:
„În țara noastră au existat diferite mituri despre coronavirus, precum ar fi că vaccinul micșorează speranța de viață și că provoacă coagularea sângelui, iar cel mai popular mit, și straniu, ca și în alte țări, este faptul că prin intermediul vaccinului se introduce cipul 5G, după care oamenii vor putea fi controlați. Cu timpul însă devine clar că aceste informații nu au nicio importanță și nu sunt bazate pe fapte reale. Dacă vorbim despre acele falsuri precum că vaccinul afectează sănătatea, atunci am putea spune că oamenii încep să nu mai creadă în ele. Din ianuarie, în țara noastră s-a început imunizarea și oamenii continuă vaccinarea”.
Măsurile întreprinse de autorități în combaterea infodemiei
Atunci când vine vorba de măsurile întreprinse de autorități pentru a opri manipularea la subiect, realitatea arată diferit de la o țară la alta.
„Referitor la ce fac autoritățile pentru a opri infodemia, aici văd că eforturile sunt mult mai concertate. Se vede că autoritățile au pus accentul mai mult pe comunicarea strategică, decât pe fact-checking. Este chiar și o colaborare între Ministerul Sănătății și societatea civilă, cum ar fi organizarea de sesiuni săptămânale online, cu întrebări și răspunsuri despre Sars-Cov-2. Desigur că mă așteptam la un mai mare angajament”, ne spune expertul Nicolae Țîbrigan din România.
„Reacția autorităților a fost cam întârziată. Rada de la Kiev a început să vaccineze oamenii influenți din țară pentru a promova vaccinul. Au început a imuniza prezentatori, artiști, bloggeri. Aceștia au promovat imunizarea, inclusiv premierul și președintele Ucrainei, Volodymir Zelenski. Promovând vaccinul astfel, vom putea pune capăt pandemiei și acestui lockdown”, subliniază jurnalistul ucrainean Serhiy Zakharchenko.
Julia Bali expune experiența estoniană: „Autoritățile au optat, în primul rând, pentru diferite campanii sociale în care erau implicați lideri de opinie, actori, muzicieni care îi îndeamnă pe oameni să nu refuze vaccinul. În Estonia, de aproape un an, funcționează un număr de telefon non-stop. Așa-numita linie de coronavirus este accesibilă în trei limbi: estoniană, rusă și engleză. Acolo puteți primi diferite răspunsuri la toate întrebările care se referă la coronavirus. De asemenea, în fiecare zi, specialiștii sunt invitați zilnic la radio sau TV, unde vorbesc amănunțit despre virus și vaccin, împreună cu diferiți medici și specialiști, infecționiști, virusologi, epidemiologi. Acum, cea mai puternică armă este aceea de a împrăștia informația adevărată prin intermediul specialiștilor, pentru a putea combate propaganda rusească”.
„În primul rând, cu aceste falsuri și dezinformări luptă organele de forță. Au fost cazuri de amenzi, rețineri pe aceste cazuri. În rândul angajaților din sistemul medical a fost o angajată care a distribuit zeci de fake-uri despre Covid. Pe numele ei a fost inițiat un dosar, iar la final au decis să o concedieze”, își amintește politologul Anton Gromov din Letonia.
„Cum autoritățile și guvernul luptă cu fake-news-ul? Ei practic nu o fac. A existat o investigație ce viza o persoană care promova falsuri despre câte persoane au murit din cauza vaccinului – ceea ce desigur sunt minciuni – dar aceasta a fost singura investigație despre care se știe, la acest subiect. Autoritățile nu combat propaganda care apare în mediul online. A fost nevoie de câteva luni ca Ministerul Sănătății să organizeze un program de comunicare despre Covid-19 și să aducă date și surse veridice de verificare a informației. La sfârșit, ministrul a spus, citez: Singurele știri sunt spuse doar de Guvern, excluzând practic din schemă mass-media și dezbaterile despre ce informații distribuie publicului guvernarea”, explică jurnalista Lilia Cacheva din Bulgaria.
„În Coreea, atunci când s-a început pandemia, autoritățile au început să organizeze campanii de informare. În fiecare zi informațiile se actualizau, de exemplu veneau mesaje pe telefon despre câte cazuri de îmbolnăviri s-au produs în acea zi în orașul tău și tot felul de informații cum ar fi: unde poți găsi vaccinul, unde s-au îmbolnăvit oamenii, unde aceștia se află la momentul în care sunt deja testați”, conchide jurnalista Feruza Avazova.
Dragă ascultător, chiar dacă avalanșa pare de neoprit, depinde doar de noi ce credem și ce punem la îndoială. Informează-te din mai multe surse și filtrează cuMINTEa trează, în orice colț al lumii te-ai afla! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.
——————————————
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”.
Ascultă podcastul
-
- Share :