La data de 21 septembrie, mai multe portaluri de știri au informat despre un omor de la Rezina, cu abateri deontologice în ceea ce privește prezumția de nevinovăție a presupusului făptaș.
Mai multe instituții media au publicat la data de 21 septembrie știri despre cazul de la Rezina, întrecându-se în titluri cu aprecieri și învinuiri, cum ar fi: Beția i-a luat mințile! Un bărbat din Rezina, arestat după ce și-a ucis în bătaie amicul de pahar (Deschide.md); Un bărbat din Rezina și-a ucis prietenul după ce au băut împreună și s-au certat (Protv.md); VIDEO Bărbat din Rezina – plasat în arest după ce și-a omorât prietenul. Ce pedeapsă riscă (Realitatea.md); VIDEO // Un bărbat din Rezina a fost arestat pentru că și-a omorât amicul de pahar (Telegraph.md).
Știrile transmit certitudinea că bănuitul ar fi făptașul, chiar dacă o decizie a instanței de judecată, care să demonstreze acest lucru, nu a fost pronunțată deocamdată.
În comunicatul de presă al Poliției Republicii Moldova se recurge la un vocabular care respectă normele deontologice cu privire la prezumția nevinovăției, cu folosirea verbelor la forma „ar fi” ori a substantivelor precum „suspectul”, iar presa ar trebui să mențină același stil.
Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, articolul 12, ce se referă la dreptul la prezumţia nevinovăţiei, „orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracţiuni sau contravenţii este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă”. De asemenea „persoanele care nu reprezintă autorităţile publice şi nu pot influenţa în niciun fel derularea procesului intentat, inclusiv mass-media, au dreptul să-şi exprime opinia privind vinovăţia unei persoane cu condiţia ca din contextul exprimării să reiasă clar că până la momentul dat nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de condamnare a persoanei respective, că este vorba de opinii, şi nu de fapte confirmate, iar faptele pe care se bazează comentariile privind vinovăţia unei persoane şi calitatea procesuală a acesteia să fie expuse cu precizie”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”.
La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști prevede că „orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”. Într-o analiză pentru Mediacritica, expertul Daniel Goinic a explicat anterior de ce un presupus făptaș nu poate fi învinuit de presă până la pronunțarea unei decizii judecătorești și a oferit o recomandare mass-media. „Jurnaliștii trebuie să fie atenți totuși la conținutul și forma articolului elaborat. Interesul public reprezintă un criteriu esențial, iar articolul trebuie să contribuie la dezbaterea publică a acestei probleme. Atunci când difuzarea informațiilor este însoțită de comentarii părtinitoare, prejudiciabile sau necorespunzătoare, contribuția articolului lor la dezbaterea publică va fi una redusă sau, mai grav, va duce la o încălcare a drepturilor omului”, potrivit autorului.
