În perioada 2022-2023 au fost investigate 201 cauze penale legate de fraude informatice. Dacă în 2022 au fost pornite 125 de dosare, anul trecut numărul acestora a scăzut la 76, iar în judecată au fost trimise 47 de cauze în ultimii doi ani, susține Procuratura Generală.
Într-un răspuns oficial pentru Mediacritica, Procuratura Generală a subliniat că investigarea infracțiunilor informatice a fost adesea împiedicată de legislația penală restrictivă în ceea ce privește măsurile speciale de investigații. „Potrivit prevederilor Codul de procedură penală (valabil pentru anul 2023), măsurile speciale de investigaţii se dispuneau la efectuarea investigaţiilor infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, cu excepţiile stabilite de lege. Majoritatea crimelor din categoria menţionată nu fac parte din categoriile de infracţiuni menţionate în această normă penală. Astfel, investigarea crimelor informatice nu putea fi realizată cu succes, în termeni restrânşi, în lipsa posibilităţii efectuării măsurilor speciale de investigaţii. Însă, legislaţia procesual-penală a fost modificată, iar prevederile acesteia au intrat în vigoare la începutul anului 2024, factor care va contribui la realizarea scopului legislaţiei penale naţionale, inclusiv în vederea realizării prevederilor Convenţiei privind criminalitatea informatică”, se arată în document.
Potrivit Procuraturii, legislaţia naţională diferenţiază următoarele categorii de crime cibernetice:
• Infracţiuni împotriva confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor şi sistemelor informatice:
– accesul ilegal la informaţia computerizată;
– producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program;
– interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice;
– alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic;
– perturbarea funcţionării sistemului informatic;
– producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare;
– încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic;
– accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii;
– încălcarea inviolabilităţii vieţii personale;
– violarea dreptului la secretul corespondenţei;
– producerea, comercializarea sau procurarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei săvârşite ilegal.
• Infracţiuni informatice propriu-zise: falsul informatic și frauda informatică.
• Infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor:
– încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic;
– accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii.
Amintim că în martie 2023, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la securitatea cibernetică, o premieră pentru Republica Moldova. Documentul prevede, între altele, crearea unei autorități competente în domeniul securității cibernetice. Astfel, a fost instituită Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), subordonată Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED). Instituția este autoritatea competentă la nivel național în domeniul securității cibernetice și va fi responsabilă de gestionarea crizelor de acest fel în Republica Moldova.
„Odată cu digitalizarea serviciilor publice crește și nivelul de vulnerabilitate privind securitatea cibernetică. De aceea, creăm Agenția pentru Securitate Cibernetică cu competențe la nivel național. Instituția va fi responsabilă de contracararea și de lupta cu amenințările în spațiul digital. Cu acest pas, venim să implementăm bunele practici de la nivel european, dar și să creștem nivelul de securitate și reziliență cibernetică la nivel național”, declara Mihai Lupașcu, anterior secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, în prezent director al ASC.
