În primele două luni ale stării de urgență în Republica Moldova, cauzată de războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost identificate 83 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței în spațiul public și mass-media. Dintre acestea, 38% au fost identificate în presa scrisă și online, iar 31% în aplicațiile mobile, arată datele raportului „Discursul de ură și instigare la discriminare”, lansat pe 15 iunie de organizația Promo-LEX.
Raportul arată că în perioada monitorizată (24 februarie – 24 aprilie 2022) a sporit numărul sesizărilor discursului de ură, dar nu au fost înregistrate și sancțiuni. Criteriul cel mai des întâlnit în discursul de ură a vizat naționalitatea. Rețelele sociale au fost și ele ținta discursului de ură. O bună parte din companii, lideri de opinie, politicieni și instituții media au migrat pe Telegram, iar distribuirile și vizualizările de pe TikTok au trecut de milioane de ori.
Potrivit raportului, în perioada de monitorizare „au fost identificate 83 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței, care au fost răspândite de 37 de surse de 117 ori (media online, TV, platforme informaționale și aplicații mobile). Cele 83 de cazuri identificate au fost vizualizate de peste 10 milioane de ori și distribuite de peste 35.000 de ori”.
„Comunitatea LGBTQI a fost prezentată ca fiind una dintre «cauzele» războiului, iar retorica «valorilor tradiționale ortodoxe» a fost reluată, acestea fiind două dintre elementele utilizate consecvent în discursurile de ură din ultimii trei ani. Pe fundalul războiului din Ucraina și al valului de refugiați, discursul de ură și instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost îndreptate împotriva grupului reprezentat de către ucraineni, inclusiv politicieni ucraineni, militari ucraineni, refugiați de diferite etnii, iar prin asociere, și împotriva cetățenilor Statelor Unite ale Americii și ai României”, se arată în raport.
Datele mai arată că, în această perioadă, Procuratura Generală a înregistrat 23 de sesizări/autosesizări privind discursul care instigă la ură și discriminare și a pornit trei cauze penale privind propaganda războiului, iar Consiliul Audiovizualului a dispus organizarea a trei monitorizări din oficiu, inclusiv cu privire la modalitatea de reflectare a subiectului refugiaților din Ucraina în Republica Moldova.
Ruslan Mihalevschi, membru al Consiliului Audiovizualului, prezent la evenimentul de lansare a raportului, susține că statul are pârghii limitate în sancționarea sau stoparea discursului de ură întrucât „răufăcătorii” vor găsi alte metode sau canale ce le vor oferi spațiu de manifestare. El consideră că unica soluție este educația media. „Unii cred că este insuficientă, dar eu sunt optimist și consider că dacă statul va investi în educație media în școli, va educa copii despre ce înseamnă informarea corectă, ce înseamnă a nu prejudicia cu un cuvânt, cu un comentariu discriminatoriu, asta va da roade. Noi nu putem să aducem roade ușor și foarte repede, dar dacă vom investi și în acest domeniu – vom avea rezultate, altfel nu”, s-a arătat convins membrul CA.
Irina Corobcenco, expertă Promo-LEX, susține că numărul cazurilor înregistrate este mai mic decât în perioadele electorale, dar acestea sunt mai grave. „Avem nevoie de mai multă claritate și reglementare a ceea ce înseamnă moderarea conținutului mediei online și mult mai multă responsabilitate în comunicarea publică nu doar din partea societății, dar și a politicienilor, liderilor de opinie , jurnaliști și alții. De asemenea, avem nevoie ca societatea să fie informată inclusiv printr-o campanie amplă de informare, tocmai pentru că există deja niște mecanisme precum cel oferit de Codul serviciilor media audiovizuale de a sesiza Consiliul Audiovizuaului atunci când suntem martori unui discurs de ură, dar și alte mecanisme care urmează a fi elaborate odată cu adoptarea proiectului de lege 301”, menționează experta.
Printre principalele recomandări elaborate de Promo-LEX e ca Guvernul să dezvolte și să implementeze o campanie de sensibilizare și informare cu privire la prevenirea și combaterea propagandei de război și a discursului de ură. Consiliul de Presă și organizațiile de media, în opinia ONG-ului, trebuie să elaboreze și să adopte instrumente (ghiduri sau recomandări) pentru a se asigura că materialele jurnalistice reflectă echidistant, nu amplifică situațiile în care este utilizat discursul de ură și nu răspândesc propagandă de război.
Parlamentul a votat pe 21 aprilie 2022, în lectura a doua, modificări la Legea privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, care prevede definirea și sancționarea „instigării la discriminare”.
