Secțiunile de comentarii de pe YouTube nu sunt doar spații în care utilizatorii își exprimă opiniile, ci pot deveni canale importante de răspândire și amplificare a mesajelor cu potențial de dezinformare, arată un nou raport de monitorizare a platformei, publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit concluziilor, „în lipsa unei moderări eficiente, zona de comentarii riscă să rămână un spațiu vulnerabil, cu impact direct asupra calității dezbaterii publice”.
În cadrul monitorizării desfășurate de CJI cu ajutorul unui instrument digital, asistat de inteligența artificială, au fost analizate secțiunile de comentarii ale 57 de canale de pe platforma YouTube, distribuite între 1 decembrie 2025 – 15 ianuarie 2026, cu scopul de a evalua dinamica celor mai vizibile narațiuni cu potențial de dezinformare asociate tematicii situației economice și crizei energetice din regiune. Autorii atrag atenția că analiza nu vizează conținutul video propriu-zis al canalelor, ci discursul public din zona de comentarii, în măsura în care acesta reflectă subiecte de natură politică și socială relevante.
Potrivit datelor, în perioada de referință, cele 57 de canale au publicat 6.811 materiale video care au adunat 14.421 de comentarii, iar 44% dintre acestea (circa 6.350 de comentarii) au propagat narațiuni cu potențial de dezinformare. Mesajele distribuite s-au referit cu precădere la: corupție și reproducerea modelelor coruptibile de către elitele moldovenești; incompetența guvernării și reforme eșuate; lipsă de transparență, birocrație și disfuncționalitate instituțională; creșterea prețurilor și eșec în raport cu cetățenii vulnerabili; regres democratic și represiune politică; dependența de ajutorul extern și pierderea suveranității. Datele indică menținerea tendinței constatate și în monitorizările anterioare: comentariile joacă un rol crucial în extinderea semnificativă și consolidarea dezinformării pe YouTube.
Totodată, 3.071 de comentarii din totalul celor analizate au inclus conținut care încalcă politicile platformei, fiind raportabile conform standardelor YouTube și urmând a fi raportate/moderate. Este vorba despre discurs de ură, hărțuire și intimidare, conținut ofensator sau abuziv, mesaje care îndeamnă la acțiuni violente, dăunătoare ori periculoase. „Aceste comentarii contribuie la consolidarea și recircularea unor narațiuni deja consacrate, care vizează, între altele, minoritățile sexuale, subiectul unirii cu România, pretinsele riscuri ale integrării în Uniunea Europeană, acuzații privind modul de acordare a compensațiilor la gaz, necesitatea și impactul finanțării statului din fonduri externe, atacuri la adresa președintei Maia Sandu, precum și referințe alarmiste la Maidan, războiul din Ucraina, robie sau genocid”, detaliază autorii raportului.
Potrivit regulilor comunității, YouTube interzice pe platforma sa promovarea pornografiei, incitarea la violență, hărțuirea sau conținutul instigator la ură etc., iar comentariile care încalcă aceste prevederi urmează a fi semnalate printr-o combinație de detectare automată și raportare manuală. Totodată, Codul deontologic al jurnalistului din Moldova prevede că „instituțiile mass-media, în administrarea paginilor web, precum și a paginilor/conturilor de pe rețelele de socializare, nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele deontologice. În acest scop, instituțiile mass-media administrează corespunzător reacțiile/comentariile la produsele mediatice”.
Analiza activității utilizatorilor sugerează și o distribuire intenționată și, în unele cazuri, coordonată a mesajelor cu potențial de dezinformare. Bunăoară, au fost identificate 271 de comentarii cu texte copiate integral, iar 251 de utilizatori s-au remarcat printr-un nivel ridicat de activitate, publicând 2.791 postări care conțin narațiuni problematice sau mesaje cu potențial de dezinformare, fapt ce poate sugera existența unei intenții de amplificare artificială a anumitor idei și opinii.
Acest raport este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.
