Discursul sexist a fost o problemă majoră în campania prezidențială din 2024 din Republica Moldova, conform unui raport publicat de Platforma pentru Egalitate de Gen. Documentul evidențiază manifestările discriminatorii care subminează participarea femeilor în politică și afectează calitatea democrației. Monitorizarea a cuprins dezbateri televizate, emisiuni electorale și conținuturi online distribuite de candidați, fiind monitorizate posturile Moldova 1, ProTV Chișinău, N4 și TVC 21, precum și conținuturile distribuite de candidați și candidate pe paginile lor de socializare.
Potrivit Platformei pentru Egalitate de Gen, rezultatele monitorizării sunt îngrijorătoare, fiind identificate 70 de cazuri de limbaj sexist și două cazuri de comportament sexist. Cele mai multe dintre aceste cazuri au fost comise de bărbați, însă și femeile candidate au fost implicate, deși într-o proporție mai mică. Principalii autori ai discursurilor discriminatorii au fost candidații Renato Usatîi, responsabil pentru 28 de cazuri, Vasile Tarlev cu patru cazuri și Alexandr Stoianoglo cu trei cazuri, dar și Natalia Morari, Ion Chicu și Andrei Năstase, cu contribuții reduse.
Raportul scoate în evidență diverse tipuri de manifestări sexiste, de la utilizarea exclusivă a formelor masculine pentru profesii și funcții, până la atacuri bazate pe aspect fizic, statut marital sau glume și aluzii cu tentă sexuală. Un exemplu sugestiv sunt afirmațiile despre Maia Sandu, vizată în peste 37% din cazuri, descrisă în mod derogatoriu în funcție de statura sa sau în legătură cu preferințele de transport.
„Aceste constatări subliniază impactul devastator al sexismului asupra procesului democratic. Atacurile de acest tip nu doar că descurajează participarea femeilor în politică, dar creează și un mediu ostil pentru toate grupurile vizate. Ele afectează încrederea publicului și reduc calitatea discursului electoral”, se arată în raport.
În context, Platforma pentru Egalitate de Gen face apel la responsabilitate. Printre recomandările formulate se numără adoptarea unui cod de conduită electorală care să interzică explicit limbajul sexist, responsabilizarea instituțiilor media pentru a evita promovarea unor astfel de practici și implementarea unor măsuri legislative mai stricte pentru sancționarea acestora. De asemenea, raportul subliniază importanța educării publicului privind impactul negativ al sexismului și crearea unui mecanism oficial prin care cetățenii să poată semnala cazuri de discriminare în campanie.
