Invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, la 24 februarie, a generat un șoc umanitar pentru întreaga lume, Republica Moldova fiind una dintre cele mai afectate țări, se arată într-un raport al Centrului Baltic pentru Excelență în Media (BCME), făcut public la începutul lunii octombrie.
Cercetarea, care se bazează pe 14 interviuri cu opt manageri media și jurnalişti, patru experți media, un analist politic și un economist, arată impactul direct pe care îl are războiul din Ucraina asupra sectorului media moldovenesc.
Potrivit sursei, în informarea despre război au existat două tipuri de media si abordări distincte. Din prima categorie face parte presa care, de îndată ce a început agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, a reflectat evenimentele non-stop, în detalii, pe baza unor informații oficiale și difuzarea imaginilor video de pe câmpul de luptă. Este vorba cu precădere de sursele de informare independente. În cea de-a doua se încadrează instituțiile media care, în prima fază a războiului (februarie – martie 2022), au evitat aproape complet acoperirea evenimentelor din Ucraina, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, iar ulterior (aprilie – iunie 2022) au început să informeze la subiect prezentând Rusia într-o lumină pozitivă. Acestea sunt instituțiile media proruse, care au difuzat direct sau indirect narațiunile Moscovei.
Raportul BCME mai arată că sectorul mass-media și jurnaliştii din Moldova s-au confruntat cu provocări majore încă de la începutul conflictului. Dintre acestea, cele emoționale/psihologice și cele legate de securitate au fost cele mai pronunțate. Ca și restul populaţiei, majoritatea jurnaliştilor au trecut printr-un șoc care a generat panică și stres, mai ales în primele zile ale agresiunii ruse din Ucraina. Jurnaliştii au fost primii care au primit şi procesat toate informaţiile, fiind astfel expuși şi afectați cel mai mult. Au devenit „bureţi informaţionali”, absorbind toată informaţia şi abia apoi filtrând-o şi transmițând-o publicului. Unii dintre jurnalişti, mânaţi de frica că războiul va avansa în Moldova, au părăsit țara în primele zile ale agresiunii militare rusești în Ucraina și s-au refugiat în țările UE. Câteva săptămâni mai târziu s-au întors însă în Moldova, reluându-şi munca, cum e cazul unor jurnalişti de la TV8.
Unele instituții media au luat în considerare relocarea redacțiilor în țări mai sigure, de exemplu, Newsmaker.md.
A doua provocare majoră a fost creșterea exponențială a volumului de muncă al jurnaliştilor. Atacurile militare ale Rusiei în Ucraina au avut loc în mare parte noaptea, motiv pentru care multe redacții și-au ajustat programul lucrând 24 de ore pe zi (de exemplu, Agora.md) sau în ture, începând ora 7.00 și terminând cu ora 23.00. (Ziarul de Gardă). Schimbarea regimului de muncă, a dus la „burnout” în rândul jurnaliştilor şi chiar i-a determinat pe unii dintre ei să renunţe la slujbă.
Experții intervievați pentru acest studiu au remarcat că majoritatea instituțiilor media au reflectat evenimentele din Ucraina în baza informațiilor preluate din alte surse. Doar câteva și-au putut permite (atât financiar, cât și în termeni de securitate) să trimită reporteri în Ucraina pentru a acoperi evenimentele de pe teren (Jurnal TV, TV8, Newsmaker.md, cu sprijinul donatorilor).
„MASS-MEDIA VA SUFERI ENORM”
„Războiul din Ucraina are și va avea consecințe de lungă durată pentru toate sectoarele și zonele. Cel mai degrabă, Moldova se va confrunta cu o criză economică, alimentară și energetică cum nu a mai avut de la independență. Prognozele arată că mass-media, împreună cu alte sectoare, va suferi enorm de pe urma acestei crize regionale. Agresiunea militară rusă a scos la iveală atât vechi cât și noi vulnerabilități pentru mass-media și jurnaliști. În primul rând, a arătat cât de interconectate sunt toate domeniile dintr-o societate și regiune: din punct de vedere politic, economic, din punct de vedere al securității, dar și din punct de vedere informațional. Această interconectivitate este puțin probabil să aibă un impact pozitiv asupra mass-media. În al doilea rând, a arătat cât de slabe sunt instituțiile media din Moldova din punct de vedere financiar, în special cele independente, și că mass-media din Republica Moldova nu a reușit încă să-și construiască o sustenabilitate financiară puternică”, se arată în concluziile cercetării.
Potrivit raportului, din punct de vedere editorial, în prima fază a războiului – februarie-martie – presa moldovenească a reflectat evenimentele din Ucraina destul de superficial, pe baza informațiilor și surselor emise de guvern. În a doua fază – aprilie-iunie – situația s-a îmbunătățit. Acest lucru s-a datorat în mare parte donatorilor care au oferit sprijin de urgență pentru ca multe instituții media să își permită să trimită jurnaliști în Ucraina pentru a acoperi evenimentele din teren. Între timp, au fost organizate mai multe evenimente de formare pe tema reportajelor de război și crize, siguranța jurnaliștilor și verificarea faptelor, ceea ce a permis jurnaliștilor să producă conținut de calitate.
Cu toate acestea, creșterea știrilor false și a dezinformării a fost și rămâne un risc semnificativ, susțin experții intervievați: „Chiar dacă autoritățile de la Chișinău au luat unele măsuri în acest sens – au adoptat legi de combatere a dezinformării, au blocat unele platforme online care difuzează știri false și dezinformare – aceste acțiuni au fost mai degrabă reactive decât strategice sau anticipative, și deseori ocolind legile și normele privind accesul la informație și principiile democratice. Ca întotdeauna, instituțiile de presă independente și societatea civilă din domeniul media au fost cele mai interesate să combată dezinformarea și propaganda”.
Printre recomandările oferite de cercetători se numără sprijinul din partea donatorilor pentru mass-media, expertiză și instruire pentru jurnaliști în relatarea evenimentelor de război și jurnalism de criză, lucrul în constrângerile raportării războiului – înțelegerea cenzurii militare și a caracteristicilor războiului informațional. De asemenea, odată cu explozia rețelelor sociale și a ceea ce jurnaliștii au numit „jurnalism Telegram”, este important să se acorde sprijin în tehnicile de verificare a informațiilor online, pentru a recunoaște și contracara dezinformarea, propaganda și conținutul fals.
