Rețelele sociale sunt principalele surse prin care se distribuie falsuri reclamate de cetățeni la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), potrivit instituției, care dispune pe site-ul său de un formular special de raportare a știrilor false.
Serviciul de Informații și Securitate a inclus pe site-ul său oficial formularul de raportare a știrilor false încă în 2021. Potrivit unui răspuns pentru Mediacritica, până în prezent au fost semnalate 195 de linkuri către știri false legate de subiecte precum pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, acțiuni de destabilizare și propaganda rusă.
Conform datelor, principalele surse de distribuire a acestor informații false sunt rețelele sociale, printre care Facebook, TikTok, YouTube, canale de Telegram, dar și unele portaluri de știri. SIS a precizat în răspunsul său că a întreprins acțiuni în conformitate cu Legea nr. 136/2023, care reglementează activitatea instituției, asigurând gestionarea informațiilor sensibile cu respectarea prevederilor legale.
„SIS desfășoară continuu acțiuni orientate spre dobândirea informației preventive cu caracter de risc și amenințare pentru securitatea Republicii Moldova, cu respectarea drepturilor și libertăților constituționale”, mai precizează autoritatea.
75 DE PETIȚII LA ADRESA CONSILIULUI AUDIOVIZUALULUI
Informațiile pe care cetățenii le consideră neconforme sau înșelătoare pot fi raportate și la Consiliul Audiovizualului, dar numai cele distribuite la TV sau radio. Într-un răspuns pentru Mediacritica, autoritatea din audiovizual a precizat că, de la lansarea rubricii „Petiții”, în luna octombrie 2022, pe site-ul oficial al instituției, au fost înregistrate 75 de plângeri care vizau, în mare parte, probleme legate de calitatea informațiilor difuzate pe diverse platforme media. Petițiile au denunțat știrile false, publicitatea înșelătoare, propaganda războiului și mesajele instigatoare la ură, violență sau discriminare.
Potrivit CA, dintre toate petițiile primite, doar șase au fost direct legate de conținuturi false sau care dezinformează. Consiliul a asigurat că toate petițiile au fost examinate conform legii, iar cazurile care nu au intrat în competența instituției au fost redirecționate către autoritățile competente. De asemenea, unele petiții au dus la inițierea controalelor din oficiu pentru verificarea circumstanțelor semnalate.
Instituția a ținut să precizeze că un obstacol important în examinarea petițiilor a fost lipsa anexelor foto sau video care să susțină acuzațiile descrise în textul petiției, ceea ce a îngreunat evaluarea completă și obiectivă a acestora.
Un sondaj făcut public de Internews Moldova în primăvara anului trecut arăta că 34% dintre respondenți cunoșteau despre posibilitatea fiecărui cetățean de a raporta sau a scrie o plângere oficială dacă observă o știre care nu este adevărată, ofensatoare sau încalcă drepturile cuiva. Însă ponderea celor care nu cunosc despre această posibilitate prevala. Dintre cei care știau despre această opțiune, 24% considerau că plângerea poate fi depusă la Poliție, iar 20% credeau că acest lucru se face la Consiliul Audiovizualului. Totuși, 25% dintre cei care cunosc despre posibilitatea de a depune o plângere oficială, dacă ar vedea știri ce nu par a fi adevărate, nu cunosc unde ar putea adresa reclamația.
