Cu câteva zile înainte de votul din 20 octombrie, organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) atrage atenția asupra încălcărilor aduse integrității spațiului informațional moldovenesc și face apel la sprijinirea implementării măsurilor de protecție. Organizația, cu sediul la Paris, vine cu mai multe recomandări pentru autoritățile de la Chișinău.
RSF reiterează că dezinformarea, în special cea provenită din surse rusești, reprezintă o provocare majoră pentru Moldova, contribuind la divizarea opiniei publice și la crearea unui climat politic tensionat.
„Dezinformarea rusă este un adevărat flagel în Moldova. Ea servește drept amplificator pentru discursul belicos al Kremlinului și contribuie la o polarizare extremă a dezbaterii publice moldovenești. Astfel de ingerințe malițioase în domeniul informației necesită răspunsuri ferme, dar mai nuanțate decât interdicțiile asupra posturilor de televiziune și cenzurarea site-urilor care le retransmit, riscând astfel să creeze un precedent periculos împotriva libertății presei. Pentru a proteja dreptul cetățenilor moldoveni la o informare de încredere, RSF salută măsurile care au fost luate și face apel la implementarea unui sistem de protecție preventiv, aliniat la respectarea principiilor democratice”, a precizat Jeanne Cavelier, responsabilă a biroului RSF pentru Europa de Est și Asia Centrală.
Organizația amintește de măsurile luate de autoritățile moldovenești împotriva mass-mediei „suspectate de legături cu Rusia”, despre care susține că „au devenit un instrument cheie în combaterea dezinformării”. Cu toate acestea, „Consiliul pentru promovarea investițiilor în proiectele de importanță națională, prezidat de prim-ministru și format preponderent din reprezentanți ai ministerelor, funcționează fără consultarea puterilor legislative sau judiciare. Moștenind prerogativele Comisiei pentru Situații Excepționale, Consiliul poate decide suspendarea surselor audiovizuale în lipsa unor proceduri de control democratic, ceea ce ridică îngrijorări privind lipsa de transparență și independența politică”.
RECOMANDĂRILE RSF PENTRU MOLDOVA
Organizația susține că răspunsul la dezinformare ar trebui să fie preventiv și să respecte principiile democratice, făcând apel la autoritățile moldovenești să implementeze un cadru mai transparent și mai echitabil pentru combaterea ingerințelor informaționale malițioase.
RSF a formulat o serie de recomandări care ar putea ghida Republica Moldova în dezvoltarea unei strategii mai bine calibrate pe combaterea dezinformării, fără a compromite valorile democratice:
- Impunerea platformelor digitale să amplifice sursele fiabile de informație moldovenești, identificate în baza unor sisteme de autoreglementare precum Journalism Trust Initiative (JTI);
- Stabilirea unor reguli echitabile pentru toată presa din Moldova, astfel încât sursele provenite din țări terțe – inclusiv Rusia – să fie supuse acelorași obligații deontologice, indiferent de modul lor de difuzare;
- Implementarea, sub supravegherea unei autorități de reglementare independente, a unor condiții de acces la spațiul informațional moldovenesc bazate pe respectarea libertății de exprimare, a pluralismului și a independenței mass-media din țara terță în cauză.
EDUCAȚIA MEDIA CA SOLUȚIE COMPLEMENTARĂ
Organizația face referire și la măsurile întreprinse de autoritățile de la Chișinău cu referire la educația media, amintind despre crearea în 2023 a Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, care „joacă un rol important în crearea unui mediu informațional rezilient”. Potrivit RSF, „dispozițiile tranzitorii pot ridica întrebări cu privire la independența unui mecanism totuși promițător. Președinta Maia Sandu a propus parlamentului o singură candidată pentru a o conduce, fosta ministră de Interne Ana Revenco, impunând de facto numirea sa”.
„Măsurile luate de autoritățile moldovenești pentru a combate dezinformarea rusă, deși justificate prin motive legitime, necesită o atenție sporită în privința riscului de disproporționalitate”, concluzionează RSF.
