În ultimele săptămâni, reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului au lansat declarații publice cu privire la faptul că, chiar dacă starea de urgență nu va mai fi prelungită în Republica Moldova, posturile de televiziune care au fost suspendate între timp nu ar urma să revină pe micile ecrane, făcând trimitere la „pachete legislative” și „soluții legale”. Totuși, nicio sursă contactată de Mediacritica nu a putut să ofere mai multe detalii concrete.
La 28 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului, Olesea Stamate, declara într-o emisiune la TV8 că starea de urgență în Republica Moldova nu va mai fi prelungită. Termenul stării de urgență expiră la data de 30 decembrie. Prin urmare, la 8 decembrie, într-o emisiune la Jurnal TV, premierul Dorin Recean a anunțat că cele 12 posturi de televiziune cu licențele suspendate nu vor putea emite în noul an.
„Și anterior am vorbit că Guvernul pregătește – și, iată, a adoptat – mai multe pachete legislative care să permită Executivului să gestioneze astfel de situații în afara stării de urgență. Prin urmare, cele 12 televiziuni, care sunt despre propagandă, finanțare ilegală și deservirea unor grupări criminale, nu vor putea să emită în eter chiar dacă se termină starea de urgență”, a declarat prim-ministrul.
Ulterior, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, potrivit Ziua.md, că starea de urgență nu va mai fi prelungită, însă a adăugat că Parlamentul și Guvernul „caută soluții cum să țină închise televiziunile interzise de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)”. Șeful Legislativului a mai spus, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău, că „deja sunt soluții legale pentru mai multe decizii CSE, inclusiv pentru închiderea celor 12 posturi TV”.
După declarația lui Dorin Recean, timp de o săptămână am încercat să aflăm mai multe detalii cu privire la ce anume s-a referit premierul în intervenția sa. Până în momentul publicării știrii, Guvernul nu ne-a putut oferi nicio precizare, deși le-am solicitat în repetate rânduri.
Am luat legătura și cu Olesea Stamate pentru mai multe informații. „Nu Parlamentul vine cu propuneri, dar Guvernul”, a declarat deputata. Nici președinta Comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, nu a răspuns mesajelor noastre prin care am întrebat ce pârghii ar urma să pună în aplicare Parlamentul pentru a contracara dezinformarea și pentru a asigura securitatea spațiului informațional în Republica Moldova.
Reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului au precizat că, în prezent, din cele 12 televiziuni vizate, cu licența suspendată rămân nouă. NTV a renunțat între timp la licență, iar posturilor de televiziune Orhei TV și RTR le expiră licența.
Mediacritica a contactat și Procuratura Generală pentru a afla dacă sunt dosare penale ce vizează posturile de televiziune cu licența suspendată. „PG nu are în gestiune cauze penale intentate pe faptele menționate”, a fost răspunsul instituției.
La 30 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Evenimentul s-a produs identic cu cel din 16 decembrie 2022, atunci când CSE s-a pronunțat asupra suspendării dreptului de admisie a altor șase televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV). Între motivele invocate se numără, pe de o parte, faptul că anumite persoane fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale ar exercita controlul asupra posturilor TV supuse restricției, iar pe de altă parte, faptul că CA a monitorizat și a sancționat anterior furnizorii de servicii media pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina.
