Faptul că avocatul Valerian Mînzat ar putea fi privat de drepturile părintești a constituit subiect de știre pentru o bună parte a presei online din Republica Moldova. Mai multe portaluri de știri nu au ținut cont de normele deontologice cu privire la viața privată și au utilizat etichetări, iar unele au publicat fotografia copilului protagonistului materialelor.
Săptămâna aceasta, mai multe portaluri de știri au publicat materiale care se referă la viața privată a avocatului Valerian Mînzat. De exemplu, Ea.md a titrat: Noua surpriză pentru Valerian Mînzat! Avocatul-vedetă este foarte aproape de a fi privat de drepturile părintești. Articolul este însoțit de două imagini în care apare copilul minor al avocatului, fără ca acestea să fie prelucrate tehnic, astfel nefiind asigurată protecția identității minorului.
Portalul Anticoruptie.md a scris: DOC// Gata cu glamourul. Avocatul-vedetă Valerian Mânzat, la un pas de a fi decăzut din drepturile părintești, iar Realitatea.md a informat: Lovitură pentru Valerian Mînzat! Avocatul-vedetă, la un pas de a fi decăzut din drepturile părintești – Realitatea.md. Ambele instituții de presă îl etichetează pe Valerian Mînzat ca fiind „avocat-vedetă”.
„Etichetarea este atunci când unei persoane, unui eveniment sau unui fapt despre care ni se vorbește în știri i se dau caracterizări, de regulă, subiective. Acestea pot fi un cuvânt sau o expresie «lipite» pe cineva sau ceva cu scopul de a evidenția un anumit detaliu, de cele mai multe ori negativ, și a atrage atenția cetățeanului”, este explicat într-un video explainer pe Mediacritica.
Codul deontologic menționează că jurnalistul „este dator să respecte dreptul la viață privată şi demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate”, iar „imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când dezvăluirea faptelor urmărește un interes public”. Totodată, „în colectarea informației de interes public jurnalistul se asigură de fiecare dată că între drepturile sale și drepturile persoanelor vizate în produsele sale mediatice există un echilibru rezonabil”.
Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști, care amintește că „persoanele care deţin funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private, cu excepţia cazurilor când viaţa lor particulară are efect asupra vieţii publice. (…) Nu vom relata despre comportament privat al unei persoane dacă nu există un interes public clar”. De asemenea, „nu vom publica corespondenţă sau conversaţie privată, precum nu vom relata despre comportament privat al unei persoane, dacă nu există un interes public clar de a cunoaşte conţinutul acestora. Faptul că alte instituţii media au relatat pe marginea unui comportament privat, aducându-l astfel în spaţiul public, nu va servi drept justificare pentru noi să procedăm la fel”, se mai arată în ghid.
