Cercetarea „Grupurile vulnerabile și/sau marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansată pe data de 12 decembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent, arată că foarte mulți respondenți deosebesc greu și foarte greu o știre falsă de una veridică. Cele mai vulnerabile categorii în ceea ce privește depistarea știrilor care manipulează sunt refugiații și romii.
„Fiind întrebați dacă ar putea deosebi o știre falsă de una veridică, foarte mulți respondenți au spus că le-ar fi greu sau foarte greu să o facă. Este vorba de 54% dintre refugiați și 52% dintre romi – cele mai vulnerabile categorii în ceea ce privește depistarea știrilor care manipulează. Pe de altă parte, doar 23% dintre tinerii din mediul urban au spus că le-ar fi greu și niciunul dintre ei (0%) – că le-ar fi foarte greu să identifice o știre care dezinformează sau manipulează. Tot ei afirmă că ar putea cel mai ușor să depisteze astfel de știri: 50% – ușor și 21% – foarte ușor”, se arată în cercetarea CJI.
Cu toate acestea, tinerii din mediul urban (70.1%), femeile din mediul rural (62.6%) și persoanele cu dizabilități (60.7%) sesizează cel mai ușor când mass-media dorește să manipuleze sau să schimbe părerea cetățenilor prin știri false, propagandă, dezinformare etc.
INFORMAREA DINTR-O SINGURĂ SAU MAI MULTE SURSE
Studiul mai arată că dintr-o singură sursă se informează preponderent romii (41%), ratele fiind destul de mici pentru restul persoanelor vizate în sondaj. În cazul celorlalte grupuri-țintă, cei mai mulți declară că se informează din trei sau mai multe surse, pe primul loc clasându-se tinerii din mediul urban (41%). De asemenea, circa jumătate dintre toți respondenții, indiferent de grupul-țintă analizat, obișnuiesc să se informeze din două sau trei surse.
Totodată, potrivit cercetării, femeile din mediul rural au o mai mare încredere dacă știrea face referire la cel puțin două surse (49%) și dacă ea poate fi găsită și în alte surse de informare (40%). Pentru femeile din mediul urban e important dacă știrea face referire la surse oficiale (45%) sau la o sursă directă (45%). Pentru tinerii din mediul rural, cel mai important este ca știrea să facă trimitere la minim două surse (53%) și să poată fi găsită și în alte surse (47%). Pentru tinerii din mediul urban e foarte important ca știrea să se refere la o sursă directă (64%), iar pentru mai mult de jumătate – să conțină două surse sau să citeze o sursă oficială. Pentru persoanele cu dizabilități e mai important dacă informația este prezentă în mai multe surse (45%). Pentru persoanele în etate, cel mai important criteriu este ca informațiile să fie confirmate de persoane cunoscute (39%). La fel e și pentru romi (34%). Pentru refugiați, cel mai important factor e dacă știrea face referire la surse oficiale (42%).
CUM SUNT DEOSEBITE ȘTIRILE CARE AU DREPT SCOP MANIPULAREA SAU DEZINFORMAREA
Studiul mai arată că circa două treimi dintre respondenți sunt total de acord că este important ca locuitorii țării să poată deosebi știrile ce au drept scop manipularea sau dezinformarea cetățenilor. Ceva mai puțin – romii, doar 47% sunt total de acord cu această afirmație.
În general, circa un sfert din totalul respondenților consideră că se informează doar din surse independente. Totuși, mai mulți sunt acei nesiguri din ce tip de surse se informează. Au fost total de acord cu afirmația că „urmăresc, dar nu sunt sigur care surse sunt independente” 57% din persoanele cu dizabilități și circa 45-47% din alte grupuri, cu excepția femeilor din mediul rural (41%). „Acest fapt poate fi explicat fie prin faptul că, într-adevăr, respondenții nu cunosc exact care surse sunt independente și care nu, fie ei urmăresc diferite surse și nu-și pun întrebarea dacă ele sunt sau nu independente”, precizează cercetarea CJI.
În special refugiații (74.2%) sunt total de acord și mai degrabă de acord că nu sunt siguri care surse sunt independente, aceștia fiind urmați de persoanele cu dizabilități (73.2%) și de romi (72.8%). La cealaltă extremă, nu sunt de acord și nu sunt deloc de acord cu această afirmație femeile din mediul urban (21%), femeile din mediul rural (17.4%) și tinerii din mediul rural (15.1%).
„Făcând referire la aceeași abilitate la nivelul întregii populații a Republicii Moldova, mai mult de jumătate din respondenți consideră că cetățenii ar putea deosebi greu sau foarte greu știrile false de cele veridice. Prin urmare, respondenții se autoevaluează mai bine decât evaluează restul populației la aceeași abilitate”, mai este explicat în studiu.
Studiul cantitativ a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel de grupuri de populație de un număr total de 867 de respondenți, care au cuprins categoriile de femei din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 30 – 59 de ani, tineri din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 18 – 29 de ani, persoane cu dizabilități, în etate, romi și refugiați.
