Între 2011 și 2022, 105 legi pentru combaterea dezinformării și falsurilor au fost impuse în 78 de țări. Deși unele dintre ele se concentrează pe sporirea transparenței și a responsabilității, o bună parte dintre mecanismele legale aprobate riscă să încalce libertatea de exprimare și libertatea presei în întreaga lume, constată un studiu al Centrului pentru Asistență Internațională în Domeniul Media.
Potrivit analizei, începând cu 2011, legile anti-dezinformare au înregistrat o creștere, cea mai mare fiind observată în timpul pandemiei de COVID-19. De atunci și până în 2022, 78 de țări au adoptat legi ce prevăd limitarea răspândirii informațiilor false sau înșelătoare. „Unele dintre aceste legi se concentrează pe sporirea transparenței platformelor, a responsabilității în ceea ce privește publicitatea digitală și creșterea alfabetizării media. Cu toate acestea, multe dintre actele normative se concentrează pe conținut în sine, incriminând crearea și distribuirea de știri false. Drept urmare, multe astfel de legi pun în pericol libertatea presei, în loc să o sporească. Deși este important să recunoaștem că nu toate răspunsurile legale și de reglementare a luptei împotriva dezinformării au consecințe negative asupra libertății presei, traiectoria legilor adoptate recent arată că multe răspunsuri tind spre represiune”, potrivit concluziilor studiului.
Autorii constată că legislația ce luptă cu dezinformarea, analizată în cercetare, este adesea vagă și permite guvernelor să definească conținutul interzis la propria discreție. Drept urmare, jurnaliștii riscă amenzi mari sau chiar închisoare pentru orice conţinut care contravine abordării guvernamentale. Potrivit lor, multe legi anti-dezinformare au servit drept temei pentru arestarea cetățenilor și jurnaliștilor care au publicat sau distribuit informații false online. Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, aproape 400 de reporteri au fost închiși în întreaga lume în 2022. Dintre aceștia, 39 – aproape 10% – în baza acuzațiilor ce vizează dezinformarea și falsurile.
Mai mult, „în multe țări, combaterea informațiilor false este încadrată ca o problemă de securitate națională. În statele autoritare, acest lucru poate reprezenta o amenințare reală pentru mass-media independentă”.
În studiu apare și Republica Moldova, care a adoptat, în 2022, un set de modificări legislative ce se referă la dezinformare. Despre România, autorii constată că „guvernul a adoptat mai multe decrete de urgență care afectează libertatea de exprimare și accesul la informații și permit autorităților să emită ordine de retragere pentru articole și site-uri acuzate de răspândirea de informații false despre pandemie”.
Iar despre Federația Rusă, raportul precizează că „noile legi fac parte din efortul nemilos al Rusiei de a reprima toate opiniile divergente și de a se asigura că populația nu are acces la nicio informație care contrazice mesajele Kremlinului cu privire la invazia din Ucraina”.
Autorii studiului oferă și câteva recomandări ce au ca scop să limiteze riscurile legilor anti-dezinformare asupra libertății presei. Bunăoară, în opinia lor, problema dezinformării nu ar trebui privită doar ca o preocupare de securitate națională, ci și în alte domenii, cum ar fi educația, tehnologia și inovarea, reziliența în cadrul alegerilor. În plus, se recomandă consolidarea mecanismelor de autoreglementare a presei din democrațiile emergente și țările în curs de dezvoltare; sporirea monitorizărilor privind utilizarea legilor anti-dezinformare împotriva jurnaliștilor; identificarea modalităților de abrogare sau contracarare a legislației care încalcă drepturile.
