Autoreglementarea în sectorul media din Republica Moldova este percepută ca fiind ineficientă de peste un sfert dintre redacțiile participante la Studiul de necesități ale mass-media, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent luni, 23 iunie.
Potrivit studiului, 26% dintre cele 101 redacții chestionate semnalează ineficiența mecanismelor de autoreglementare, iar 23% vorbesc despre carențele legislației care reglementează activitatea mass-media. Insuficiența cadrului legal de prevenire a încălcărilor este menționată de 21% dintre respondenți, iar presiunile exercitate de plasatorii de publicitate de 20%. Ineficiența acestora este semnalată și în plan calitativ: din cele 16 interviuri aprofundate reiese că normele deontologice sunt respectate doar parțial, iar acest lucru depinde de integritatea echipei redacționale, independența editorială și profilul instituției.
Respondenții au identificat și principalele motive ale nerespectării deontologiei jurnalistice: dorința de a obține vizualizări (61%), pregătirea insuficientă a jurnaliștilor (60%) și presiunile politice (56%). Față de 2022, se remarcă o creștere a celor care semnalează ineficiența autoreglementării și goana după audiență.
Pe de altă parte, aproape 80% dintre instituțiile media participante la studiu susțin că dispun de o politică editorială. Totuși, doar 45% afirmă că aceasta este clar definită și cunoscută de toți angajații, iar 34% recunosc că documentul necesită îmbunătățiri. În același timp, 8% dintre respondenți nu consideră necesară formularea unei politici editoriale. „Autoreglementarea e un lux. Când ai o redacție cu două persoane, nu ai timp să discuți coduri deontologice, ci doar să livrezi conținut ca să rămâi pe linia de plutire”, a remarcat un participant la interviul desfășurat în contextul cercetării.
În unele situații, intervievații au menționat explicit că deciziile redacționale sunt influențate de sursa de finanțare, de situația politică sau de parteneriatele comerciale, ceea ce compromite imparțialitatea și echilibrul materialelor publicate. „Avem instituții media finanțate de către politicieni, avem practic vreo cinci partide… Acolo nu putem vorbi despre respectarea Codului deontologic”, susține un alt participant.
Conținutul online este perceput ca fiind principalul mediu unde normele sunt încălcate frecvent. Lipsa politicilor interne clare în redacțiile digitale, titlurile senzaționaliste și materialele neverificate „pun în pericol credibilitatea jurnalismului”, arată cercetarea. „Concurăm cu pagini anonime de Facebook și site-uri fără redacție. Ei nu au reguli, nu răspund în fața nimănui și totuși atrag publicitate”, potrivit unuia dintre respondenți.
RELAȚIA CU AUTORITĂȚILE DE REGLEMENTARE
O percepție cu o pondere pozitivă mai mare față de activitatea instituțiilor cheie din domeniul mass-media este exprimată față de Consiliul Audiovizualului (66%) și Consiliul de Presă (62%). În schimb, mai frecvent au fost expuse opinii critice în raport cu Consiliul de supraveghere și dezvoltare al Teleradio-Moldova, pentru care 25% dintre respondenți exprimă o percepție negativă (18% oarecum negativă, 7% foarte negativă), iar în cazul Consiliului de Observatori al Gagauziya Radio Televizionu – 43% (20% oarecum negativă, 23% foarte negativă).
În același timp, CA este criticat pentru aplicarea dură a legislației față de posturile regionale, în timp ce platformele online rămân nereglementate. „CA aplică amenzile fără avertismente. Iar instituțiile din teritoriu sunt tratate mai dur decât cele mari din capitală”, a relatat un intervievat.
În ceea ce privește soluțiile propuse, respondenții s-au referit la nevoia de fortificare a mecanismelor de autoreglementare internă, prin elaborarea unor coduri de conduită proprii, traininguri tematice pentru echipă și desemnarea unor persoane responsabile de monitorizarea calității editoriale. De asemenea, a fost exprimată dorința de a vedea mai multă implicare din partea organizațiilor profesionale și a instituțiilor de reglementare, în special în ceea ce privește activitatea platformelor online.
În câteva interviuri s-a subliniat și necesitatea ca organizațiile de media să promoveze o cultură internă a responsabilității jurnalistice și să își educe publicul cu privire la rolul jurnalismului de calitate.
Studiul, realizat de compania sociologică Magenta la comanda CJI, în perioada aprilie – mai 2025, a inclus un sondaj online la care au participat 101 instituții media active din Republica Moldova, 16 interviuri în profunzime, trei discuții de grup și cercetare de birou. Precedentul Studiu de necesități ale mass-media a fost publicat în 2022.
