Numeroase canale de TikTok din spațiul informațional moldovenesc publică zilnic videouri cu conținut manipulativ, fals sau denaturat, folosind limbaj emoțional, ironie, deepfake-uri și teorii ale conspirației pentru a promova narațiuni recurente de dezinformare împotriva UE și NATO, a actualei guvernări
Peste 70% dintre tinerii din mediul urban și 60% dintre refugiații din Ucraina spun că pot recunoaște ușor știrile false. În schimb, persoanele cu dizabilități, romii, vârstnicii și femeile din mediul rural se declară mult mai puțin pregătiți să distingă
Refugiații din Ucraina accesează în mare măsură rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie pentru a se informa despre evenimentele curente. Totodată, ei manifestă o capacitate sporită de filtrare a conținutului media și se remarcă printr-un nivel crescut de implicare civică
Într-o realitate în care rețelele sociale au devenit principalele canale de informare pentru tot mai mulți oameni, rolul celei de „a patra putere în stat” reprezintă o provocare tot mai mare pentru presa tradițională. Despre misiunea jurnaliștilor de investigație în
O bună parte din reprezentanții mai multor grupuri vulnerabile din Republica Moldova susțin că preferă să se informeze din mai multe surse, iar încrederea lor în presă depinde de confirmarea informațiilor prin verificarea în mai multe surse oficiale, arată studiul
Întrebare: Am întâlnit termenul „spălarea narațiunilor” în analize despre propagandă și dezinformare. Ce înseamnă mai exact și cum funcționează? Răspuns: Spălarea narațiunilor (narrative laundering, din limba engleză) este o tactică subtilă de manipulare informațională prin care o idee falsă, radicală
