În lipsa unei educații media adecvate și a accesului echitabil la surse credibile de informare, femeile din Republica Moldova, în special cele din mediul rural, rămân vulnerabile în fața dezinformării. Faptul că ele se bazează predominant pe rețele interpersonale (familie,
Peste 70% dintre tinerii din mediul urban și 60% dintre refugiații din Ucraina spun că pot recunoaște ușor știrile false. În schimb, persoanele cu dizabilități, romii, vârstnicii și femeile din mediul rural se declară mult mai puțin pregătiți să distingă
Întrebare: Am întâlnit termenul „spălarea narațiunilor” în analize despre propagandă și dezinformare. Ce înseamnă mai exact și cum funcționează? Răspuns: Spălarea narațiunilor (narrative laundering, din limba engleză) este o tactică subtilă de manipulare informațională prin care o idee falsă, radicală
Dezinformarea și impactul inteligenței artificiale (AI) asupra modului în care este produsă și distribuită informația sunt două provocări majore ale anului 2025. Concluziile se conțin în raportul global „The State of Journalism 2025”, publicat de platforma de cercetare și networking
În era vitezei digitale, când un mesaj pe Telegram poate deveni „știre” în doar câteva secunde, ne întrebăm tot mai des: „Ce este, de fapt, o sursă de încredere?”. Și mai ales: „Cine are interesul să ne manipuleze?”. În cadrul
Majoritatea tinerilor cunosc cum să raporteze o postare sau să blocheze un cont suspect sau ofensator pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, ei cunosc mai puțin unde pot raporta oficial offline o știre falsă sau ofensatoare. Totodată, tinerilor le
