Întrebare: În discuțiile despre manipularea informației și comportamentul utilizatorilor pe rețelele sociale întâlnim termenul „brigading”. Ce presupune această practică și cum poate fi utilizată pentru a influența o conversație online sau pentru a intimida anumite persoane?
Răspuns:
Termenul „brigading” desemnează mobilizarea coordonată a unui grup de utilizatori pentru a influența, copleși sau perturba o anumită comunitate, un cont sau o conversație online.
În practică, mai mulți utilizatori sunt îndemnați să acționeze simultan împotriva unei persoane, a unei postări sau a unei comunități. Aceștia pot publica un număr mare de comentarii, pot distribui mesaje critice, pot acorda în mod coordonat aprecieri negative sau pot raporta în masă un anumit cont, cu scopul de a-i afecta vizibilitatea ori de a determina platforma să îl sancționeze.
Acțiunea poate fi organizată într-o singură comunitate online sau poate începe pe o platformă și se poate extinde către alta. De exemplu, un utilizator publică într-un grup un link către postarea unei persoane de pe o altă rețea socială și îi îndeamnă pe ceilalți membri să intre acolo pentru a comenta, a distribui mesaje negative sau a raporta contul respectiv.
Este important de menționat că participanții nu trebuie să utilizeze neapărat conturi false sau boți. Brigading-ul poate fi realizat și de persoane reale, care folosesc propriile profiluri, dar acționează în mod coordonat pentru a produce un anumit efect.
CELE MAI FRECVENTE FORME DE BRIGADING
Iată care sunt cele mai frecvente forme de brigading, potrivit unui raport Meta:
Asaltul coordonat cu comentarii (mass-commenting) – Un grup de utilizatori publică simultan un număr mare de comentarii la postările unei persoane sau instituții. Mesajele pot fi critice, agresive, jignitoare sau repetitive. Scopul poate fi intimidarea autorului, descurajarea exprimării unei opinii ori perturbarea conversației.
Raportarea coordonată a conturilor (mass-reporting) – Mai mulți utilizatori raportează simultan un cont sau o postare, uneori fără să existe încălcări reale ale regulilor platformei. Prin acumularea reclamațiilor, organizatorii urmăresc să determine moderarea automată sau administratorii platformei să restricționeze ori să suspende contul vizat.
Manipularea voturilor și a aprecierilor (vote brigading) – Utilizatorii sunt mobilizați să acorde în mod coordonat aprecieri sau evaluări negative unei postări, unui comentariu ori unui conținut publicat pe o platformă. În acest fel, popularitatea aparentă a materialului poate fi modificată artificial, iar vizibilitatea acestuia poate fi influențată.
Inundarea unei comunități cu mesaje (flooding) – Un grup de utilizatori invadează o secțiune de comentarii, un forum sau o comunitate online cu mesaje numeroase, repetitive ori irelevante. Volumul mare de intervenții poate împiedica desfășurarea unei discuții normale și poate descuraja participarea celorlalți membri.
Hărțuirea coordonată (coordinated harassment) – Mai mulți utilizatori își concentrează acțiunile asupra unei persoane, trimițându-i mesaje ostile, publicând comentarii denigratoare sau atacându-i în mod repetat postările. Această practică poate avea drept scop intimidarea, reducerea la tăcere sau retragerea persoanei din spațiul public online.
CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE BRIGADING ȘI DEZINFORMARE?
Brigading-ul și dezinformarea sunt fenomene distincte, dar pot fi utilizate împreună în campanii de manipulare a opiniei publice.
Dezinformarea presupune răspândirea intenționată a unor informații false sau înșelătoare. Brigading-ul este o metodă de mobilizare coordonată prin care anumite mesaje, acuzații sau narațiuni pot fi promovate agresiv, iar opiniile contrare pot fi marginalizate.
De exemplu, în timpul unei campanii electorale, un grup de utilizatori poate fi mobilizat pentru a invada paginile unui jurnalist care publică o investigație incomodă. Membrii grupului pot distribui acuzații similare, pot ataca autorul și pot raporta în masă materialul. În paralel, pot promova mesaje care contestă credibilitatea investigației, fără să prezinte argumente sau dovezi.
Într-un asemenea caz, scopul nu este neapărat convingerea publicului prin argumente, ci crearea unei presiuni colective care să afecteze vizibilitatea informației și capacitatea autorului de a participa la dezbaterea publică.
Brigading-ul poate contribui astfel la intimidarea jurnaliștilor, activiștilor, experților sau a altor persoane care exprimă opinii incomode. În anumite situații, poate crea și impresia falsă că o anumită poziție este respinsă de un număr foarte mare de oameni.
EXEMPLE DIN REPUBLICA MOLDOVA
În 2026, Ziarul de Gardă a publicat o analiză despre un val de comentarii apărute pe pagina sa de Facebook. Investigația a identificat sute de intervenții provenite de la conturi false, multe dintre ele recent create, care publicau mesaje asemănătoare în limbile română și rusă.
Potrivit analizei, comentariile promovau anumite narațiuni politice și de dezinformare, inclusiv în discuții despre subiecte care nu aveau legătură cu politica. Unele mesaje păreau generate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar tiparele de activitate indicau o posibilă coordonare centralizată.
Un alt exemplu îl reprezintă atacurile asupra comunității WatchDog.MD. Organizația a identificat, în februarie 2026, peste 360 de boți care au generat mai mult de 3.400 de reacții negative la postările sale de pe Facebook.
Deși aceste cazuri au fost documentate în principal ca operațiuni coordonate cu boți și comportament inautentic, ele ilustrează un mecanism apropiat de brigading: mobilizarea unor conturi în număr mare pentru a copleși o comunitate online, a influența percepția publicului și a afecta vizibilitatea conținutului publicat.
