Deși reziliența societății din Republica Moldova s-a consolidat în ultimii doi ani, polarizarea regională, lingvistică și geopolitică continuă să reprezinte una dintre principalele vulnerabilități în fața manipulării informaționale. Încrederea în mass-media rămâne o problemă, iar accesul la surse diverse și credibile este asociat cu o mai mare susținere a democrației și a reformelor. Acestea sunt câteva dintre concluziile Indexului Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), un raport comparativ pentru perioada 2024–2026, elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, cunoscut și ca StratCom, și făcut public miercuri, 4 noiembrie. Experții consultați de Mediacritica atrag atenția asupra responsabilității presei, dar și asupra rolului politicienilor și al instituțiilor publice în restabilirea încrederii cetățenilor.
Documentul analizează evoluțiile din societatea moldovenească în cinci domenii: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, consolidarea sectorului de apărare și securitatea națională în context regional.
DOAR 42% DINTRE RESPONDENȚI AU ÎNCREDERE ÎN PRESĂ ȘI JURNALIȘTI
Raportul evidențiază legătura dintre încrederea în sursele de informare și atitudinile cetățenilor față de procesele democratice și integrarea europeană. Persoanele care au încredere în instituțiile moldovenești și în presa autohtonă sunt mai predispuse să susțină aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce încrederea în instituțiile media din Federația Rusă este asociată cu atitudini mai negative față de integrarea europeană.
Totodată, documentul arată că încrederea în mass-media din țara noastră este asociată cu un nivel mai ridicat de implicare civică și cu o mai mare încredere în alegerile democratice.
Cu toate acestea, presa și jurnaliștii nu se bucură de un nivel ridicat de încredere. Potrivit datelor pentru 2026, 42% dintre respondenți declară că au încredere în mass-media și în jurnaliști, în timp ce 54% exprimă neîncredere.
Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, subliniază că accesul la surse de informare diverse și credibile contribuie la consolidarea rezilienței societății. „Practic, raportul care se uită la tendințele din ultimii trei ani confirmă, încă o dată, cât de importantă este presa independentă pentru reziliența unei societăți. Vedem că acolo unde oamenii au acces la mai multe surse, la surse diverse, susțin procesele și reformele care sunt aferente unei democrații”, explică ea.
Șefa StratCom atrage atenția că una dintre principalele vulnerabilități ale Republicii Moldova în fața ingerințelor externe este polarizarea societății, manifestată inclusiv prin diferențe regionale și lingvistice. „Vedem această polarizare, în special, între regiuni. Se evidențiază regiunea Găgăuză, raionul Taraclia, ca fiind regiunile care susțin, dacă doriți, cel mai puțin politicile și deciziile luate la nivel național, fie că este vorba de integrarea europeană sau de deciziile privind investițiile în capacitatea de apărare”, susține ea.
O altă dimensiune a polarizării societății este cea lingvistică. Potrivit Lilianei Vițu, persoanele care consumă preponderent conținut media în limba rusă manifestă atitudini mai negative față de instituțiile statului, integrarea europeană și parteneriatele Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și România. În opinia ei, aceste diferențe evidențiază necesitatea unei comunicări publice mai eficiente și a facilitării accesului la informații credibile, în special în comunitățile vulnerabile la manipulare.
GĂGĂUZIA ȘI TARACLIA, ÎN CENTRUL DIVIZIUNILOR REGIONALE
Datele raportului confirmă diferențe importante între regiuni în ceea ce privește atitudinile față de integrarea europeană. În timp ce în regiunea Centru susținerea aderării la UE ajunge la 73%, în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia aceasta este de doar 8%. La nivel național, 57% dintre respondenți declară că ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, comparativ cu 52% în 2024. În același timp, 33% ar prefera ca țara să rămână în afara Uniunii Europene.
Raportul mai arată că, în regiunea de Nord, susținerea integrării europene a crescut de la 37% în 2025 la 53% în 2026.
Cercetarea indică însă și o altă evoluție: scăderea susținerii pentru guvernarea democratică în municipiul Chișinău.
„Din perspectiva rezilienței democratice și a rezilienței informaționale, este un lucru care trebuie să ne pună pe gânduri, să ne îngrijoreze și față de care trebuie să fie formulate anumite răspunsuri la nivelul societății civile”, afirmă Liliana Vițu.
În acest context, Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), consideră că reducerea decalajelor informaționale și a neîncrederii din comunitățile vulnerabile nu poate fi realizată prin confruntare, ci prin dialog și implicarea reprezentanților locali. Referindu-se la situația mediatică din Găgăuzia, acesta pledează pentru întâlniri directe cu jurnaliștii și conducerea instituțiilor media din regiune, inclusiv cu cea a postului public regional GRT.
„Părerea mea este că eforturile trebuie continuate, dar prin dialog, prin întâlniri cu jurnaliștii, cu conducerea, de exemplu, a GRT-ului și prin explicații de ce cetățenii trebuie să fie informați corect. Pentru că atunci când informația este unilaterală, se creează anumite percepții ale cetățenilor, percepții care sunt distorsionate”, declară Igor Boțan pentru Mediacritica.
Expertul consideră că reprezentanții mass-mediei din Găgăuzia ar trebui implicați inclusiv în procesul de elaborare a modificărilor legislative și de reglementare care vizează domeniul informațional. „Doar cu multă insistență, cu răbdare, respectând principiile statului de drept, prin modificări la legislație, la regulamente, dar modificări care, în procesul de elaborare, atrag și reprezentanții din Găgăuzia, ca ei să fie prezenți acolo și să vadă calitatea argumentului”, afirmă directorul executiv al ADEPT.
În opinia lui, dialogul și argumentarea trebuie să devină instrumente de apropiere între instituțiile statului și comunitățile în care persistă percepții distorsionate asupra politicilor naționale.
PERCEPȚIA POLITIZĂRII PRESEI ȘI EFECTELE ASUPRA ÎNCREDERII PUBLICE
Dincolo de diferențele regionale și de consumul de media în limbi diferite, încrederea în presă este influențată și de modul în care jurnaliștii își exercită rolul de supraveghere a puterii. Tatiana Cojocari, expertă și doctor în sociologie, atrage atenția că, în ultimii ani, s-a consolidat, în rândul unei părți a societății, percepția că mass-media din Republica Moldova este politizată sau se autocenzurează.
Ea explică faptul că o parte a problemei ține de comportamentul politicienilor, care evită uneori întrebările incomode sau refuză să participe la dezbateri. În aceste condiții, jurnaliștii ajung să-și adapteze întrebările pentru a obține totuși participarea invitaților.
„Politicienii, și nu neapărat dintr-un anumit partid, ci în general politicienii, nu vor să răspundă la anumite întrebări care le sunt adresate de jurnaliști sau de multe ori refuză chiar să participe la dezbateri. Și atunci, jurnaliștii trebuie să se plieze cumva și să pună întrebări un pic mai confortabile pentru politicieni. Ce văd oamenii, de fapt? Oamenii văd că jurnaliștii tratează diferențiat anumiți politicieni. Și asta creează această impresie de cenzură sau de politizare”, explică Tatiana Cojocari.
Experta consideră că responsabilitatea nu trebuie plasată exclusiv pe umerii jurnaliștilor. Politicienii trebuie să înțeleagă că au obligația de a răspunde întrebărilor presei și de a da socoteală cetățenilor pentru deciziile luate. „Noi, ca societate, ar trebui să educăm politicienii, că politicienii trebuie să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Ei sunt plătiți din banii noștri, cetățenii trebuie să știe acest lucru”, subliniază sociologa.
În opinia ei, dacă politicienii continuă să evite întrebările incomode, iar presa nu reușește să ofere publicului informațiile pe care acesta le caută, cetățenii vor migra tot mai mult către surse alternative, inclusiv conturi anonime sau neverificate de pe Telegram și TikTok.
„Dacă tu nu-i oferi cetățeanului ceea ce dorește el, să-i răspunzi la întrebări, el își va căuta sursele din alte locuri. Și e mult mai greu să înțelegi cum gândește cetățeanul când se informează din surse de pe Telegram sau de pe TikTok decât atunci când ai un jurnalist care urmează Codul deontologic”, avertizează Tatiana Cojocari.
PRESA TREBUIE SĂ INFORMEZE, NU SĂ SUBSTITUIE OPINIA PUBLICULUI
O altă problemă semnalată de Tatiana Cojocari este percepția că jurnaliștii își exprimă prea vizibil preferințele politice sau ideologice în materialele și dezbaterile pe care le realizează. Cercetătoarea spune că publicul așteaptă de la mass-media fapte, argumente și informații verificabile, fără ca jurnalistul să-i impună o anumită interpretare politică. „Oamenii ar vrea ca această ideologie personală și preferințele politice să nu fie observate în discurs”, punctează experta.
Ea nu contestă rolul educativ al jurnalismului, dar consideră că el trebuie exercitat prin argumente, cifre și fapte, nu prin expunerea preferințelor politice ale autorilor. „Sunt de acord că rolul jurnalistului este să educe, însă și această educație trebuie să fie bazată mai degrabă pe argumente, pe fapte, pe cifre și nu atât de mult pe preferințe, pe expunerea preferințelor politice”, clarifică Tatiana Cojocari.
În același timp, așteptările publicului față de presă sunt în creștere, mai ales după ce investigațiile jurnalistice au contribuit la scoaterea la iveală a unor probleme de interes public și au influențat dezbaterea electorală. „Oamenii se așteaptă de la jurnaliști, de la mass-media, să fie acei câini de pază ai democrației și să se asigure că orice greșeală pe care o face guvernarea este penalizată. Și nu doar guvernarea, dar și Parlamentul, și politicienii”, insistă sociologa.
IRIN este un instrument de analiză dezvoltat de StratCom Moldova, cu contribuția experților organizației estone PractNet. Cercetarea se bazează pe trei sondaje realizate în 2024, 2025 și 2026 de compania CIVIS, prin interviuri față în față, pe eșantioane reprezentative de cel puțin 1.200 de respondenți anual.
