Discursul de ură, polarizarea și extremismul nu mai sunt fenomene marginale în mediul digital. În ediția din februarie a Podcastului cuMINTE, sociologa Tatiana Cojocari a explicat cum rețelele sociale creează condițiile perfecte pentru validarea și amplificarea opiniilor radicale, dar și de ce soluțiile nu țin doar de reglementare, ci și de educație – în școală și, mai ales, în familie.
Tatiana Cojocari a subliniat că mediul online funcționează ca un spațiu de confirmare pentru opiniile care, în viața reală, ar fi adesea sancționate social. „Pe platformele sociale apare un grup care îți validează opiniile, chiar dacă ele nu sunt adecvate și nu reprezintă normalitatea. În mediul online oamenii sunt mult mai curajoși, parcă mută munții din loc. În schimb, în societate nu vezi acțiuni concrete, proteste, dacă ar fi nemulțumiri, nu vezi petiții. Iată de ce statele din Uniunea Europeană încep să nu tolereze un asemenea discurs”, a precizat invitata.
Ea avertizează că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale va complica și mai mult situația: „Există deja cazuri în care oamenii cer consiliere psihologică de la AI, iar unii copii nu mai ies din casă și preferă să rămână exclusiv în mediul online. Riscul este să pierdem contactul cu realitatea socială și cu dialogul autentic”.
În contextul creșterii discursului extremist, Tatiana Cojocari susține necesitatea unor măsuri instituționale ferme, clarificând limitele libertății de exprimare. „Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a-l jigni pe celălalt sau de a-i încălca drepturile. Ea funcționează doar atât timp cât nu lezează demnitatea, viața sau libertatea altuia. Acest principiu este valabil pentru toți, inclusiv pentru jurnaliști”, consideră invitata.
Soluția, afirmă ea, poate părea dură, dar este necesară. „Singura soluție, deși sună extrem, este penalizarea. Și nu mă refer la penalizarea din partea noastră ca societate. Este nevoie de măsuri ale instituțiilor publice ale statului ca să amendeze, să gestioneze asemenea conținut. Penalizarea discursului extremist, al celui de ură în mediul online trebuie să existe, iar conținutul trebuie monitorizat, moderat, curățat de acest discurs. Altfel ne vom trezi că ceea ce se întâmplă în mediul online se va întâmpla și în viața de zi cu zi”, a explicat invitata.
EDUCAȚIA DINCOLO DE MANUAL
Pentru a preveni radicalizarea, educația trebuie să depășească nivelul formal al lecțiilor de educație civică sau media. Tatiana Cojocari insistă asupra cultivării toleranței și dialogului: „Trebuie să vorbim mai mult în școli despre ce înseamnă toleranța și dialogul social. Nu doar teoretic, ci prin exerciții concrete – dezbateri, mini-workshopuri, discuții publice. Noi nu avem o cultură a dezbaterii și acest lucru se vede la nivel de societate”.
Ea adaugă că simpla predare a gândirii critice nu este suficientă dacă nu este susținută de un climat educațional adecvat. Mai mult, evitarea subiectelor politice în familie poate favoriza expunerea unilaterală la conținut online. „În momentul în care nu se discută politică în mediul privat, familial este o problemă pentru că nu se schimbă idei și cădem foarte ușor în acest lanț toxic al dezinformării, al propagandei. Dacă nu discutăm reciproc, ne uităm pe TikTok și vedem acolo o bulă, aceiași oameni care susțin aceleași idei”, a explicat sociologa.
Dincolo de școală și familie, responsabilitatea revine și clasei politice, și societății civile. Dialogul social autentic este rar, iar cetățenii sunt adesea abordați doar în perioadele electorale. În lipsa unei culturi a dezbaterii și a unui exemplu de comunicare responsabilă din partea liderilor, polarizarea se adâncește. „Dar și politicienii trebuie sa fie educați, să ofere exemplu, să fie cei «trași de urechi» și de către colegi, de societatea civilă”, a conchis sociologa.
